Relocat in urma cu patru ani intr-un sediu nou pus la dispozitie de conducerea intreprinderii „Elba”, Terminalul Timisoara al Bursei Romane de Marfuri (BRM) si-a crescut, treptat, volumul de activitate, trendul pozitiv fiind mentinut, paradoxal, chiar si in perioada crizei economice.
Daca in iunie 2007, peste 90% din licitatiile derulate prin terminalul bursier de la Timisoara aveau ca unici beneficiari CFR si Posta Romana, in prezent situatia s-a schimbat radical, iar cei mai importanti beneficiari ai tranzactiilor pe bursa sunt cateva zeci de primarii din zona Banatului.
Atragerea administratiilor locale inspre contractarea de servicii prin intermediul bursei a fost anuntata ca strategie de perspectiva, inca de la mijlocul anului 2007, de directorul executiv Grigore Zoiade. In acest fel s-a reusit relansarea tranzactiilor pe bursa la Timisoara.
“Cei care detin produsele de vanzare vor anunta la bursa disponibilitatea de tranzactionare, pretul de pornire si cantitatea, iar cumparatorii interesati vor licita de aici. Acest sistem va completa procedura actuala de licitatie, in care cel interesat sa achizitioneze produse sau servicii isi anunta intentia, iar furnizorii liciteaza, oferind pretul cel mai avantajos”, a propus la vremea respectiva directorul Zoiade, inversand, practic, rolul actorilor in cadrul tranzactiilor.
Terminalul Timisoara al Bursei Romane de Marfuri
Practic, nu mai mergeau beneficiarii catre furnizori, ci furnizorii de servicii si materiale catre institutiile interesate.
In acest fel, inca din primul an plin de activitate, respectiv 2008, volumul tranzactiilor a sarit la peste 25 milioane de lei, in acest fel Terminalul Timisoara ajungand pe locul VII in topul celor 33 de terminale ale Bursei Romane de Marfuri din toata tara.
Afaceri cu 35 de primarii din Banat
„Anul trecut am organizat peste 100 de proceduri de achizitii! Am avut tranzactii chiar si de 1,4 milioane de euro sau 850.000 euro. In total, cred ca volumul nostru de activitate a depasit suma de 10 milioane de euro. Dupa activitatea din primele trei luni, cred ca anul acesta mergem catre 15 milioane de euro. Aceasta dezvoltare a activitatii poate fi pusa pe seama schimbarii partenerilor nostri traditionali, CFR si Posta, care nu au mai avut atat de multi bani pentru achizitii, cu primariile din Timis, Arad si Caras-Severin. Lucram cu circa 35 de primarii din Timis, doua sau trei din Arad si una din Caras-Severin, si avem contracte pentru achizitii de materiale necesare la refacerea drumurilor, lucrarilor de canalizare, renovarea unor cladiri publice”, ne-a declarat Grigore Zoiade.
Un alt factor important care a favorizat dezvoltarea Terminalului Timisoara a Bursei de Marfuri Bucuresti a fost si desfiintarea terminalului Bursei de Marfuri Timisoara care functiona la Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timis.
„Gata, ne-am luat gandul de la acel terminal! Nu stiu ce s-a intamplat, nu au vrut sa lucreze, nu au gasit clienti, insa nu au derulat nici o tranzactie. Am incercat sa facem tot ce a depins de noi pentru ca afacerea sa mearga, dar eforturile noastre nu au fost impartasite si de cei de la Camera”, ne spunea in 2008 Daniel Rasnoveanu, directorul Bursei de Marfuri Timisoara.