Ce spuneti de niste sarmalute proaspat scoase din cuptor care invaluie bucataria cu mirosul lor de varza acra amestecat cu cel de carne condimentata si bucatele de costita usor rumenite aruncate in oala printre straturile peste care s-au 
Si langa toate astea, intr-un castron sa zaca in moare o inima de varza acrita, cu parfum de marar si piper?
Ce s-o mai lungim. Astazi este ziua cea mare in care mai toate gospodinele din Banat se apuca sa pregateasca butoaiele pentru varza care ne va incanta mesele gustoase peste iarna.
La Timisoara, pietele au fost luate deja cu asalt, iar vanzatorii de varza isi freaca mainile de bucurie pentru ca marfa se vinde ca painea calda.
Iata mai jos una dintre retetele traditionale de pus varza la murat in Banat, oferita de Georgeta Deaconescu din Caransebes.
Verzele se aleg dupa subtirimea foilor, care, totodata, trebuie sa nu fie cu mult mai mari de-o palma.
Apoi trebuie spalate si scobite de cotor, iar in loc se pune o lingura de sare. Apoi se aseaza verzele in butoi: un rand de verze, un rand de sare grunjoasa.
In unele parti ale Banatului, printre verze se mai pun si foi gata tocate, numai bune de calit la iarna.
Dupa ce este umplut butoiul, se adauga hrean, bete de marar uscat, foi de dafin, o gutuie sau boabe de porumb,care coloreaza zeama, piper si cimbru.
Odata incheiata operatiunea de punere a bunatatilor in butoi, se acopera si se lasa 3 zile fara apa, ca sa se „aseze”. Dupa aceea se toarna apa proaspata si se pitroceste o data la 3 zile pana se acreste, adica se sufla aer in butoi cu ajutorul unei tevi.
Pentru ca verzele sa fie mereu scufundate in saramura, deasupra se aseaza niste teascuri peste care se pune o piatra.
In functie de locul in care este asezat butoiul in gospodarie, mai cald ori mai rece, varza murata astfel ajunge la savoarea deplina in aproximativ o luna.
