TIMISOARA. In urma cu exact 27 de ani, la Timisoara cadeau primii tineri secerati de gloante pe treptele Catedralei. Sacrificiul lor pentru libertate va ramane vesnic in amintirea Timisoarei care astazi, cernita, isi plange mortii.
Ca in fiecare an, in 17 Decembrie, suporterii alb-violeti au organizat Marsul Eroilor. Este un omagiu pe care acestia il aduc, pornesc pe jos, din Piata Maria, unde s-a aprins scateia Revolutiei, si merg pana la Cimtirul Eroilor, unde isi dorm somnul de veci cei care s-au jertfit in 1989 pentru o viata mai buna.
‘Cine uita e complice!‘, acesta este motto-ul cu care au pornit pe strazile Timisoarei sute de oameni, in jurul orei 17.00. Tinerii au purtat coroane de flori, torte, steaguri tricolore si fulare alb-violet. Tinerii au purtat mesaje precum ”Eroii nu mor niciodata!”, „Cinste lor!” si „Libertate”, alaturi de semnul victoriei.
”In Decembrie 1989, de la Timisoara a plecat speranta libertatii, a unei vieti mai bune ce a razbit prin ceata comunismului. S-a aprins si s-a extins rapid la cei care au indraznit sa viseze la un altfel de viitor pentru ei si pentru copii lor. Mii de timisoreni au avut curajul de a iesi in strada si a-si cere drepturile inapoi. Multi dintre acestia au platit cu sange pretul libertatii si nu au apucat sa-si vada visul implinit. Prin sacrificiul facut, ne-au dat noua noi sanse la viata. Suntem datori sa le multumim asa cum stim mai bine si sa pretuim amintirea eroilor Revolutiei”, au transmis suporterii.
Lozincile din timpul Revolutiei, precum ”Libertate”, ”Timisoara”, ”Pacat, pacat de sangele varsat” sau ”Nu ne vindem tara”, strigate parca mai puternic si cu mai mult simtire de la un an la altul, opresc timpul in loc si fac ca fiecare trecator sa isi plece capul, pentru o secunda, in amintirea celor care au murit pentru libertate.
Prima oprire a tinerilor este intotdeauna la Catedrala Mitropolitana. Este locul atat de incarcat de urmele istoriei, in care sunt aprise candele in memoria celor care s-au jertfit aici pentru un vis maret. Este locul in care se inalta rugaciuni, printre torte ce ard precum dorinta de libertate, in ropote de aplauze.
Tinerii isi continua drumul, purtand coroanele de flori inainte, prin Piata Victoriei, pana la Memorialul Revolutiei, acolo unde sunt intotdeauna intampinati de cei care inca mai poarta in suflet, dar si pe corp, urmele unui Decembrie insangerat.
Punctul final al Marsului a fost Cimitirul Eroilor, locul in care martirii neamului isi odihnesc somnul de veci. Este locul care indeamna la tacere, indeamna la respect si pretuire. Iar cei care cinstesc eroii prin Marsul Libertatii le aduc aici un ultim omagiu, depun coroanele de flori la monumentul de dedicat martirilor Revolutiei de la Timisoara si aprind lumanari, rugandu-se pentru cei ce au platit cu viata pretul libertatii.
”Suporterii au fost cei care au venit cu ideea, mai ales ca unii dintre ei au rude care au luptat in Revolutie. Sunt unii care si-au pierdut parintii, altii si-au pierdut fratii, iar memoria lor trebuie cinstita asa cum se cuvine. Asa consideram noi. E de datoria noastra fata de cei care s-au jertfit atunci, sa organizam astfel de marsuri. Nu putem spune ca jertfa lor a fost in zadar. Ca nu a iesit cum ne doream cu totii, asta deja e alta discutie”, a spus Sebastian Novovic, liderul galeriei ASU Poli Timisoara.
Trei kilometri, atat de lung este traseul parcurs de tinerii din galeria de fotbal timisoreana, pentru a cinsti eroii Revolutiei. Trei kilometri in care Revolutia de la Timisoara este readusa in memoria oamenilor, trei kilometri de durere si respect, trei kilometri de scandari ale nemuririi unor eroi.
S-a murit chiar acolo, pe treptele Catedralei, chiar acolo, in Piata Victoriei unde acum luminitele anunta venirea Craciunului si nu a lui Mos Gerila.
FOTO: Virgil Simonescu
