TIMIS. Mediul rural este, in multe situatii, defavorizat si numai norocul si mult lobby le pot aduce comunelor vreun investitor mai mare, care sa ofere locuri de munca si sa plateasca taxe si impozite maricele la bugetele locale. In asteptarea acelei zile bune, majoritatea comunelor si-au intocmit planuri de urbanism in care au proiectat zone industriale. In unele cazuri asteptarea a avut rost, in altele, se mai spera.
La Carpinis exista fabrici de ciocolata, de inghetata si urmeaza sa se deschida o fabrica de napolitane
Localitatile aflate la periferia Timisoarei au un statut mai ridicat si este normal ca in acestea sa fie stabilite multe firme.
Girocul a ajuns pe primele locuri pe tara la comunele cu venit mare, asta si pentru ca are o zona industriala de peste 170 de hectare si peste 400 de firme.
Timisorenii au ajuns sa faca naveta in sens invers, spre rural.
La Dudestii Noi, numarul de firme stabilite este de 10 ori mai mare decat acum 7 ani: peste 100, fata de… 10 in 2004. Cam jumatate din populatia comunei lucreaza, totusi, la Timisoara, spune primarul Alin Nica.
Si la Sacalaz exista o zona industriala de aproape 90 de hectare, ocupata partial, pe raza comunei fiind circa 140 de firme.
Exista cazuri fericite si mai departe de municipiul resedinta de judet.
La Ortisoara, de exemplu, primarul Aleodor Sobolu apreciaza ca in ultimii 7 ani au fost investitii ale unor firme romanesti si straine de vreo 30 de milioane de euro: abatoare, produse lactate, mezeluri, constructii. Recent, s-a semnat si un contract cu o firma de transporturi internationale, care planuieste sa ridice un parc logistic destinat unui numar de peste 120 de autovehicule. Conform primarului, investitia va fi de 6 milioane de euro. Sfatul acestuia pentru primarii altor comune, care nu reusesc sa devina independenti de bugetul judetean ori national, este sa lase din pretul la terenuri pentru ca nu se castiga din vanzare, ci se castiga apoi, din taxele si impozitele celor care au loc de munca.
Afaceri de nisa
La Parta, primarul Mihai Petricas a dezvaluit ca investitia mult asteptata sa inceapa in 2011 este construirea unui manej pentru cai si a unei clinici veterinare. „Anul trecut, le-am concesionat 9 hectare de teren. Este un investitor din Timisoara. Au termen doi ani prin contract sa atace constructia, dar din cate am discutat cu ei in primavara aceasta vor sa inceapa lucrarile”, a spus Mihai Petricas.
Pe drumul care duce spre granita cu Ungaria, doua firme stabilite la Biled ofera aproape 400 de locuri de munca la o fabrica de rasini armate, din care se fac interioare de vagoane, de vapoare, masti de camioane si toalete de tren complete pentru persoane cu dizabilitati. Al doilea investitor face lifturi pentru persoane cu handicap.
Mai la est, in preajma celei mai mici comune, Secas, se fac bani din plantatiile de aluni, afacere care asigura si traiul celor din Ghizela. Investitia la care se gandesc proprietarii plantatiilor de aluni este deschiderea unei fabrici de ciocolata cu alune, la Secas. In intampinarea acestei dorinte a investitorului, Primaria Secas a oferit si un teren, dar investitia depinde de reabilitarea unui drum.
„Investitorul italian vrea sa deschida o fabrica de ciocolata sau un depozit. Are o oferta si de la Cosarii (comuna Brestovat, n.r.), totul depinde de amenajarea unui drum si cine il va face mai repede”, ne-a declarat Simona Magdin, primar in Secas. „Avem terenuri pentru investitori, pentru cei care ar intentiona sa vina la Carpinis. La zona industriala avem un teren vandut catre un italian pentru a face o hala de depozitare marfuri industriale. Am mai vandut unei firme un teren pe care se construieste acum o fabrica de napolitane. Va avea in jur de 20 de angajati”, a spus Ioan Sima, primarul din Carpinis.