TIMISOARA. Timisoara se pregateste sa devina Capitala Culurala Europeana, peste cinci ani, iar pentru aceasta are nevoie de investitii majore in cel mai important punct cultural din oras.
Vorbim de Palatul Culturii care gazduieste Opera Nationala Romana si trei teatre: Tearul National Timisoara, Teatrul Maghiar de Stat si Teatrul German de Stat. Daca Tearul German va primi o sala noua, pe strada Cuvin, Teatrul National si Opera au nevoie de o sala de specacole complet renovata.
CITESTE SI: ‘Harta gaurilor’ de pe fatada Operei din Timisoara, intocmita cu ajutorul unei macarale telescopice
Reprezentantii Primariei Timisoara spun ca intregul Palat al Culturii din Timisoara va fi renovat, in urmatorii cinci ani, aceasta desi la inceputul acestui an se dorea doar renovarea fatadei. Odata cu castigarea acestui imporant titlu, pentru Timisoara, se impune o schimbare radicala in intreg imobilul simbol al orasului.
„Trebuie sa reabilitam Palatul Culurii, si nu doar pe exterior. Este un proiect de 15 milioane de euro care inseamna mai multe lucruri. Avem deja licitata si urmeaza ca, dupa avizul Ministerului Culturii, sa ne ocupam de fatada Operei, un proiect mai mic, de 600.000 de lei, dar care va avea un efect estetic important. Trebuie sa intervenim in Sala Mare unde va fi o interventie masiva. Trebuie sa intervenim in corpul nou unde deja cade tencuiala si unde va trebui sa avem atat reabilitare termica, cat si reabilitari in interiorul corpului„, a declarat viceprimrul Dan Diaconu, pentru opiniatimisoarei.ro.
Problema este ca primaria cu forte proprii nu poate suporta o astfel de investitie. Nadejdea sta in Ministerul Culturii care ne-ar putea aloca banii necesari renovarilor din Opera.
„Palatul Culturii este proprietatea primariei, insa primaria singura nu isi poate asuma suta la suta pentru ca vorbim de foarte multi bani. Vorbim de 15 milioane de euro. Trebuie sa avem o discutie cu Ministerul Culturii care, de altfel, patroneaza cele doua institutii mari care isi au activitatea acolo: Teatrul National si Opera Romana si sa gasim impreuna solutiile de finantare„, a mai spus viceprimarul.
Dan Diaconu a adaugat ca este nevoie de o expertiza, inainte de orice, care sa arate daca este necesara o consolidare a cladirii.
„Asteptam o expertiza tehnica, speram sa nu avem nevoie de consolidari foarte mari. Prima expertiza pe care o avem de cativa ani ne indica ca structura e in buna stare, dar repetam aceasta expertiza pentru a fi foarte siguri ca lucrurile sunt absolut in regula la Palatul Culturii si urmeaza sa ne apucam de lucru fie pe un proiect in intregime, fie pe obiective punctuale„, a mai adaugat pentru opiniatimisoarei.ro Diaconu.
In primavara acestui an, viceprimarul Diaconu anunta ca reabilitarea fatadei Operei presupune mai intai o expertiza pentru intocmirea unei harti a degradarilor, iar apoi, cu ajutorul unei macarale cu brat telescopic se va realiza verificarea, insa aceasta a fost amanata.
„Procedura de reabilitare a fatadei Operei este una care cuprinde mai multi pasi. Primul pas este acela al expertizei asupra fatadei, respectiv a intocmirii hartii degradarilor de catre un expert tehnic atestat. Aceasta procedura va incepe saptamana viitoare si este una de durata. Practic, fiecare detaliu al fatadei Operei este verificat in amanuntime si urmare a acestei expertize, a avizului Directiei de Cultura asupra fiecare interventii, urmeaza sa fie executate efectiv lucrarile. Inspectarea fatadei se va face folosind o platforma autopropulsata cu brat telescopic. Opera Romana este un monument de valoare inestimabila pentru Timisoara, astfel ca orice interventie asupra fatadei este una atent gandita, expertizata si documentata inaintea executiei” declara Diaconu, in luna aprilie.
Primarul Nicolae Robu a precizat in mai multe randuri ca Opera nu va fi readusa la infatisarea de odinioara, ci doar reabilitata.
Cat despre statuile acoperite cu travertin care s-ar afla, inca, pe fatada veche si care inca se mai pastreaza sub actuala fatada, edilul spera sa le recupereze si sa le puna in valoare. Momentul in care se va afla daca ele se gasesc sau nu in nisele ascunse e cel mai asteptat.
In ceea ce priveste sala de spectacole, ultima renovare de amploare a avut loc in anul 1920, dupa ultimul mare incendiu care a cuprins Palatul Culturii din Timisoara.
De-a lungul timpului, doua incendii puternice au cuprins Opera din Timisoara. Primul a avut loc in 1880 si reconstructia a durat pana in 1882, pastrandu-se integral forma originala a cladirii, construita in stil „Renaissance”.
Dupa cel de-al doilea incendiu care a avut loc in anul 1920 au mai ramas intacte doar aripile laterale ale cladirii. Reconstructia s-a facut dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu, pastrandu-se stilul original numai la fatadele laterale, fatada principala si sala de spectacole imbracand stilul neobizantin caracteristic arhitecturii romanesti a timpului.
Constructia cladirii Palatului Culturii a inceput in 1871, dupa planurile renumitilor arhitecti vienezi Helmer si Fellner (constructori a numeroase sali de teatru din Europa – Budapesta, Viena, Odessa) si a fost terminata in 1875. Prima reprezentatie inaugurala a avut loc la 22 septembrie 1875 (in limba maghiara), respectiv la 25 septembrie 1875 (in limba germana).