TIMISOARA. Strada care margineste Parcul Rozelor este una destul de ingusta. Cum pe ea s-au inghesuit tarabe pe ambele trotuare, plus mese, cosuri de gunoi, ambalaje si un puhoi de lume, imbulzeala la orele serii a devenit sufocanta.
Sufocant a fost si aerul imbacsit de aromele vinului fiert, amestecate cu cele ale hamsiilor prajite si cu mirosul groaznic care venea dinspre bateriile de toalete publice amplasate chiar pe aleile parcului.
In plus, degeaba numele a fost de Festivalul Vinului, pentru ca oferta de posete, ciorapi, portofele, plasticaraie, gablonturi, caciuli, fulare si te miri ce alte marfuri a depasit-o cu mult pe cea a vanzatorilor de vin. Doi sau trei comercianti de produse traditionale aratau de-a dreptul stingheri in marea de marfuri de bazar.
Mancare, ca de obicei, pe toate gusturile, de la mititei, ceafa la gratar, carnati, pulpe de pui sau hamsii prajite si pana la purcel la protap. Putini au fost insa norocosii care au gasit un loc la mesele cam putine din zona, asa ca lumea a mancat fie in picioare, fie pe bancile din Parcul Rozelor. Cat despre cazanele cu vin fiert, majoritatea erau neacoperite, asa incat frunzele cazute din pomii de pe strada adaugau, involuntar, arome noi licorii fierbinti.
Tarabele cele multe, cu un aspect de iarmaroc, sunt alimentate cu energie electrica prin tot felul de improvizatii, prinse cu banda izolatoare sau prin fire care traverseaza strada si peste care trecatorii pasesc fara gija.
In spatele tarabelor se arunca toate ambalajele si resturile nefolositoare, iar paharele de plastic din care se serveste vinul, fiert sau nu, sunt aruncate direct pe gazonul din parc.
In plus, pentru ca multi soferi tin neaparat sa parcheze cat mai aproape de intrarea in parc, spatiile verzi de pe marginea strazilor ce inconjoara locul au fost distruse, fiind transformate fara nicio jena in parcari improvizate.
