TIMISOARA. Florin Morosanu, directorul executiv al Asociatiei Cluj Capitala Culturala Europeana 2021, a vorbit intr-un interviu, pentru www.opiniatimisoarei.ro despre competitia dintre Cluj-Napoca si Timisoara.
Florin Morosanu are 32 de ani , este clujean si este absolvent al Universitatii Babes Bolyai din Cluj Napoca, Facultatea de Istorie, specializarea Relatii Internationale. A facut masterat in Managementul Relatiilor Internationale si Afacerilor Comunitare si este sunt mediator. De asemenea, a lucrat si in business, dar si in administratie, iar de 2 ani munceste in sectorul ONG.
– Cum evaluati sansele Clujului de a deveni Capitala Culturala Europeana in 2021?
– Nu cred ca exista un oras favorit. Vom putea sa ne dam seama de sansele oraselor abia in momentul depunerii oficiale a candidaturilor si cum pana atunci (ma refer la anul 2015) mai este timp destul, consider ca toate orasele candidate au sanse egale. Daca dorim sa discutam insa de potential, aici lucrurile sunt putin diferite. Si Timisoara si Cluj-Napoca au un mare potential. Depinde de fiecare cum il va pune in valoare.
– Ce are Clujul si nu are Timisoara in proiectul Capitala Culturala?
– Nu cred ca se poate pune astazi problema in acest mod. Profilul celor doua orase este oarecum asemanator: centre economice majore ale Romaniei, orase cu traditie si istorie, centre universitare si, nu in ultimul rand, orase multiculturale si multietnice, cu vitalitate culturala crescuta, peste media nationala. Raportat la competitia pentru Capitala Culturala Europeana, la Cluj punem accentul pe un proces tip grassroots, pe implicarea operatorilor culturali si mai putin pe un fenomen venit de sus in jos.
– Ce are Timisoara si nu are Clujul in acelasi proiect?
– O sa raspund altfel. In Timisoara poti ajunge de oriunde din Europa cu avionul sau cu masina relativ usor. In Cluj, astazi, poti ajunge usor doar cu avionul. Din pacate, la infrastructura rutiera din Romania mai este mult de lucru. De asemenea, cred ca Timisoara are, in acest moment, o notorietate mai mare la nivel european.
– Din Timisoara, Clujul se vede activ din punct de vedere al proiectului Capitala Culturala Europeana 2021. Cum se vede Timisoara de la Cluj, din aceeasi perspectiva?
– Nu stiu cat de activ se vede Clujul din capitala Banatului, dar este adevarat ca incercam sa ne indeplinim obiectivele asumate la inceputul fiecarui an, iar acestea sunt de cele mai multe ori realizabile. Timisoara a avut un inceput bun si coerent. Acum imi dau seama ca exista si vointa necesara la nivelul timisorenilor care chiar isi doresc acest titlu.
– Ce cunoasteti despre actiunile Timisoarei pentru castigarea competitiei?
– Citesc constant presa din Timisoara si vad unele actiuni pe care Asociatia dvs. le-a desfasurat in ultimul an. Am vazut ca doriti sa promovati candidatura orasului, ca doriti sa realizati o strategie culturala, ca ati realizat o serie de dezbateri si ca ati acordat titlul de ambasador unor personalitati din lumea artistica.
– In competitia Capitala Culturala Europeana 2021 s-au inscris mai multe orase. Cu cine se bate Clujul? De ce?
– Clujul este in competitie cu toate orasele care iau in serios aceasta candidatura, prin urmare Timisoara, Craiova, Iasi, Sfantul Gheorghe, Arad, Brasov, Alba Iulia, Braila ori Galati ne sunt concurenti. Asa cum se prezinta ultimele trei evaluari ale juriului pentru anii 2016, 2017 si 2018 reiese clar ca nu mai exista orase favorite doar din perspectiva notorietatii sau a traditiei istorice sau culturale. Cine crede ca va castiga pentru ca are doar institutii de cultura, traditie sau suport guvernamental se inseala. Va castiga orasul care va convinge juriul ca isi doreste cu adevarat si are capacitatea de implementare, are o viziune si un concept. Dosarul de candidatura va scoate in evidenta clar acest lucru.
– Care sunt principalele actiuni implementate deja ale Clujului de cand si-a anuntat intentia de a candida la titlul de Capitala Culturala Europeana 2021?
– Despre unele actiuni pe care Asociatia noastra le-a desfasurat ati mai scris si dvs. Cele mai importante pentru mine sunt cele care tin de procesul candidaturii: realizarea strategiei culturale a orasului, dezvoltarea conceptului pentru candidatura si a viziunii, realizarea instrumentelor de monitorizare si comunicarea cu locuitorii orasului. Pana la sfarsitul acestui an, strategia, conceptul si viziunea vor fi comunicate publicului. Restul activitatilor, conferintele la care au participat fosti sau viitori coordonatori de capitale culturale, conferintele dedicate industriilor creative, actiunile externe de promovare sau diferite parteneriate sunt de asemenea relevante.
– Sunt banii o problema majora pentru a face promovari? La Timisoara principala motivare pentru lipsa actiunilor de promovare este lipsa banilor
– Banii sunt mereu o problema, doar ca Asociatia noastra se bazeaza in proportie de peste 80% pe sustinere financiara a companiilor locale (Ursus, Terapia Ranbaxi, Vitrina Advertising sau IT Cluster) care au inteles cat este de importanta competitia pentru titlul de Capitala Culturala. Pe langa companii, administratia locala sau judeteana ne sprijina si ele, insa nu am dorit ca sustinerea finaciara sa greveze bugetele administratiei deoarece acest proiect are posibilitatea de a capacita mediul privat mai mult decat oricare alt proiect.
– Cat de implicata este Primaria Cluj- Napoca pentru acest proiect si cum va sprijina?
– Fara sprijinul Primariei acest proiect nu are sanse de realizare, iar primarul are rolul sau bine stabilit in acest angrenaj. Esta valabila aceeasi situatie si pentru Consiliul Judetean si multumesc pe aceasta cale atat primarului Emil Boc cat si presedintelui Consiliului Judetean Cluj, Horea Uioreanu pentru sprijinul pe care ni-l acorda. Totusi, administratia nu trebuie sa fie cea care stabileste conceptul sau viziunea, ci operatorii culturali in stransa colaboarare cu universitatile, arhitectii, sociologii. O viziune administrativa ar putea da o directie unilterala, in vreme ce proiectul CCE este unul socio-economico-cultural.
– Ati cerut ajutorul unor asociatii ori experti internationali care au facut demersuri similare in alte orase care au devenit de-a lungul timpului Capitala Culturala Europeana?
– Da, avem o relatie contractuala cu o companie specializata.
– Ce personaje-cheie ati cooptat in demersul dumneavoastra (politicieni, oameni de cultura etc)
– Asociatia noastra a instituit un cadru pe care si alte orase l-au impementat: Ambasadorii Culturali. Pana in acest moment, acest titlu a fost acordat doamnei Simona Noja, balerina internationala de mare prestigiu, iar pentru sfarsitul acesta de an mai avem cateva surprize.
– Castigarea titlului de Capitala Culturala Europeana in 2021 inseamna si multi turisti. Este pregatit Clujul, dincolo de organizarea de evenimentele culturale, pentru acesti turisti? Cum?
– In acest moment consider ca niciun oras nu este pregatit sa devina o capitala culturala asa cum se prezinta criteriile de evaluare. Marea problema este infrastructura nationala, insa pana in 2021 sunt sanse mari ca unele orase sa fie pregatite. Totusi, la Cluj-Napoca mai avem o presiune benefica pentru a ne pregati, ma refer la anul 2015, cand orasul nostru va fi Capitala Europeana a Tineretului. Aceasta presiune aduce efecte favorabile orasului si din perspectiva anului 2021.
– Clujul are un birou turistic local? Colaboreaza acest birou cu Asociatia Cluj Capitala Culturala Europeana 2021?
– Cluj-Napoca are un Centru de Informare turistica si evident ca exista colaborari. Pana in acest moment, Asociatia noastra nu s-a concentrat pe promovare, ci pe crearea unei strategii si a unui concept care abia apoi va fi promovat. Promovarea intentiei de candidatura nu este suficienta, ci mai degraba promovarea conceptului candidaturii care va veni in curand.
– In Timisoara au fost unele discutii negative privind o reclama a Clujului care viza candidatura la titlul de Capitala Culturala Europeana in 2021. Cum comentati?
– Nu le comentez, acele panouri tin de un moment de inceput al proiectului nostru, anul 2009 sau 2010.
– Stiti cine este presedintele Asociatiei Timisoara Capitala Culturala Europeana 2021? Ce stiti despre el?
– Presedintele Asociatiei este Ioan Holender, o personalitate reprezentativa, care isi leaga numele si cariera de Opera din Viena si cu care timisorenii au tot dreptul sa se mandreasca. Directorul Executiv este doamna Neumann, cu care am discutat la un moment dat telefonic cu ocazia declaratiilor nefericite ale ministrului culturii legate de sprijinul neconditionat pe care il acorda Timisoarei.