TIMIS. Deschiderea autostrazii pana la frontiera cu Ungaria, care a insemnat legarea zonei de vest de reteaua europeana de autostrazi, creste presiunea asupra autoritatilor pentru finalizarea tronsoanelor lipsa din autostrada A1 – adevarata coloana vertebrala a sistemului rutier din Romania.
Doua dintre loturile aflate in lucru si care vor completa, ca intr-un puzzle, autostrada A1, se afla in lucru in judetul Timis: primul intre Timisoara si Lugoj, unde lucrarile sunt estimate a fi gata la toamna, iar al doilea, intre Dumbrava – Faget – Margina (cunoscut drept Lugoj-Deva lot2).
Reporterii opiniatimisoarei.ro au mers pe santierul celui de-al doilea tronson, aflat la limita de est a judetului, pentru a vedea situatia din teren si va prezinta imagini de la fata locului.
Daca la inceputul acestui an abia se intrezareau cateva semne ca aici s-ar lucra la o noua autostrada, de data aceasta lucrurile stau radical diferit. Norii de praf ridicati de zecile de camioane care strabat santierul si care se vad la mare departare sunt semn ca lucrurile se misca, in sfarsit, in directia cea buna.
Lotul despre care vorbim are o lungime de 28,75 km si este impartit in 5 sectiuni, din care primele patru sunt efectiv in lucru, iar ultima, cea mai dificila, este blocata pana la solutionarea problemei cauzate de lipsa, din proiect, a unor ecoducte destinate traversarii de catre animalele salbatice.
Lotul este construit de asocierea JV Salini Construttori SpA (Impregilo SpA) – Secol SpA si are o valoare de 562.73 milioane lei. Contractul a fost semnat la 1 august 2013, iar ordinul de incepere a lucrarilor a fost dispus pe 27 noiembrie 2013.
Traseul autostrazii porneste de langa localitatea Traian Vuia, de la intersectia cu drumul national Lugoj-Deva, urmareste poalele muntilor Poiana Rusca, ocoleste Fagetul, apoi se intersecteaza din nou cu drumul national, la Margina, unde este prevazut un nod rutier. Mai departe traverseaza raul Bega si se indreapta direct catre Dealurile Fagetului, pentru a se incheia imediat dupa granita dintre judetele Timis si Hunedoara, in apropiere de satele Cosevita (TM) si Holdea (HD).
TRAIAN VUIA
Soferii care merg pe autostrada de la Lugoj pana la Traian Vuia, unde soseaua de mare viteza se termina brusc, dupa circa 15-20 minute de mers fara griji, sunt nevoiti sa iasa pe DN68A, insa nu inainte de vedea in departare profilul a ceea ce va fi unul dintre cele mai pitoresti drumuri din judetul Timis. De aici incolo autostrada paraseste definitiv sesul banatean pentru a se „aventura” spre zonele mai muntoase ale Hunedoarei si a patrunde catre centrul tarii.
La prima vedere lucrurile arata promitator la intrarea pe santier: fata de imaginile surprinse in primavara, cand aici abia daca se vedea aliniamentul viitoarei autostrazi, de aceasta data avem parte de terasamente gata ridicate si podete finalizate sau in curs de finalizare. Insa, miscari serioase de trupe se intrezaresc in departare.
BUCOVAT
Lucrurile se schimba radical pe masura ce ne apropiem de km 32, in zona satului Bucovat. Desi este o zi de weekend, cateva zeci de utilaje sunt concentrate intr-o vale unde autostrada urmeaza sa fie ridicata la metri buni deasupra nivelului solului. Din pacate, tot aici descoperim si primul dintr-o serie de stalpi de inalta tensiune care ii impiedica pe constructori sa isi faca treaba mai repede. Explicatia sta in faptul ca, desi contractul s-a semnat in urma cu doi ani, nici acum Guvernul nu a facut exproprierile suplimentare necesare mutarii stalpilor din calea autostrazii. Asa ca, legal, constructorul nu se poate atinge de acei stalpi.
COLONIA MICA-FAGET
Ajunsi in dreptul Fagetului, aproape de satul Colonia Mica, dam si de primele urme de asfalt de pe acest lot. Este vorba despre teste facute de constructor pentru a stabili cea mai buna formula de mixtura asfaltica. In aceasta zona lucrarile sunt cele mai avansate si cel putin cateva sute de metri de drum sunt pregatite pentru asternerea primului strat de asfalt.
BATESTI
Dupa ce trecem de intersectia cu drumul judetean D681 Faget – Dragsinesti, continuam pana ajungem la primul mare viaduct de pe acest lot. Aici surprindem montarea unei macarale de mari dimensiuni ce ar urma sa ridice si sa pozitioneze pilele viaductului. Un muncitor de pe santier ne asigura ca este cea mai mare macara de acest tip adusa in Romania si ca numai montarea ei dureaza circa 4 zile.
Putin mai departe ne intalnim din nou cu un stalp de inalta tensiune care troneaza in mijlocul traseului autostrazii, semn ca si aici vor exista intarzieri, daca procedurile birocratice nu sunt accelerate.
MARGINA
In apropiere de Margina, autostrada se reintalneste cu drumul national DN68A, urmand ca aici sa fie amenajat un nod rutier. Lucrarile sunt in toi la nodul rutier, insa pasajul, care va trece peste calea ferata adiacenta si drumul national, este in intarziere si, pana cand situatia juridica a utilitatilor nu se va clarifica, este greu de crezut ca pe aici se va circula prea curand.
Cert este ca se lucreaza intens, nu doar in nodul rutier, ci si cateva sute de metri mai incolo, la podul ce va traversa raul Bega, care in aceasta zona abia daca are marimea unui firicel de apa. In cateva zile, aceeasi macara de mari dimensiuni se va muta aici pentru a amplasa pilele – componentele prefabricate de suprastructura.
Calatoria noastra se incheie undeva langa Margina, unde se fac ultimele sapaturi pentru aducerea terasamentului la nivelul proiectat. De aici mai departe este terra incongnita: ultima sectiune, cea mai dificila, este blocata pana la clarificarea chestiunii „tunelelor pentru ursi„.
La presiunea societatii civile, autoritatile si-au dat seama ca aici lipsesc niste pasaje adecvate traversarii de catre animalele mari. Specialistii au aratat ca, in lipsa acestora, autostrada ar sectiona singura cale de legatura a ursilor dintre Carpatii Meridionali si Apuseni, impiedicand migratia acestora pe o ruta naturala. In consecinta, constructia autostrazii a fost oprita pana la solutionarea problemei, iar CNADNR a dispus proiectarea a doua tunele pentru pasajul animalelor salbatice si redimensionarea unor viaducte adiacente. Toate aceste modificari suplimentare au dus la intarzieri semnificative, astfel ca, fata de contractul initial, care prevderea ca lucrarile sa fie gata pana la finele lui 2014, pentru a fi finantate din fonduri europene aferente actualului ciclu financiar, ele vor fi transferate catre noul ciclu financiar 2014 – 2020.
CAND SE DESCHIDE CIRCULATIA?
Cu ocazia inaugurarii noului punct vamal de pe autostrada de la Nadlac, in data de 15 iulie 2015, premierul Victor Ponta declara ca pana la sfarsitul acestui an se vor da in folosinta doua loturi de autostrada, respectiv inainte si dupa Lugoj.
„Anul acesta se dau in folosinta loturile pana la Lugoj si lotul I dupa Lugoj, iar anul viitor, din Ungaria pana dincolo se Sibiu se va merge pe autostrada”, afirma atunci premierul.
Sursele noastre spun ca exista posibilitatea ca pana la sfarsitul anului constructorul sa dea in folosinta bucata de autostrada dintre nodurile Traian Vuia si Margina, insa conditia esentiala este ca Guvernul sa termine exproprierile suplimentare, iar companiile electrice sa mute rapid stalpii de inalta tensiune din calea santierului. Ramane de vazut in ce masura autoritatile si constructorii se vor aseza la aceeasi masa pentru a gasi solutii si a rezolva rapid eternele probleme legate de exproprieri, avize, autorizatii sau mutari de utilitati.