Previziune ingrijoratoare data de fostul director al Institutului National pentru Fizica Pamantului (INFP). Acesta spune ca nu sunt o surpriza ultimele cutremure din Oltenia, aceasta fiind o zona seismica cunoscuta, dar ca exista posibilitatea ca ‘roiul de cutremure’ sa migreze spre Banat.
„Deocamdata nu vorbim de cutremure cu potential devastator. Acum partea buna ca avem mai multe descarcari mari de forte si putem spera ca lucrurile sa se linisteasca. Oricum vor mai fi replici, dar mai mici speram. Exista posibilitatea ca roiul de cutremure sa migreze, sa activeze zona Banatului. Nu vreau sa transmit panica, dar exista aceasta posibilitate sa se produca si acolo in Banat seisme asemanatoare”, a afirmat Gheorghe Marmureanu, citat de Adevarul si stiripesurse.ro.
Cutremurul cu magnitudinea 5,7 pe Richter, produs marti in judetul Gorj, a fost urmat de aproape 50 de replici cu magnitudini intre 2,4 şi 4,1, potrivit datelor INFP.
Un alt cutremur de 5,2 pe Richter s-a produs luni tot in Oltenia, fiind urmat la randul sau de mai multe replici.
Ambele seisme s-au simtit la Timisoara.
Seismele din Banat au un caracter imprevizibil
In ultimii 50 de ani, Banatul a mai fost scuturat de cateva seisme insemnate, cele mai puternice fiind inregistrate in 1991, de 5,7 grade pe Richter, cand o multime de case au fost puse la pamant in zona de sud-vest a Timisului.
Avem cladiri batrane cu duiumul. Sunt multe si subrede. Consolidarile, in ultimii ani, insa prea rare.
Lipsa banilor sau dezinteresul proprietarilor au facut ca mii de imobile sa fie vulnerabile la un cutremur nu foarte puternic.
„Teoretic, Banatul nu poate da un seism cu o magnitudine mai mare de 6 grade pe scara Richter, pentru ca natura sedimentara a solului nu permite acumularea de energii mari. Avem zone active, printre care se numara Banloc – Voiteg si Moldova Noua. Din punct de vedere al Timisoarei, zona seismica ce ar putea periclita orasul ar fi zona Sag – Parta.
Seismele din Banat au cateva caracteristici. Prima tine de caracterul total imprevizibil. Aici nimeni nu ar putea sa gaseasca o regula, iar o alta tine de adancimea, care este mica, in jur de 10 kilometri. La 10 kilometri, un seism cu o magnitudine de peste 5 grade pe scara Richter ar putea ridica probleme. La cutremurul din 1991, din 12 iulie, cu epicentrul in localitatea Banloc, magnitudinea a fost de 5,7 grade, cu o adancime de 10 km. Au cazut casele vechi, cele mai slabe, dar cele care au fost facute dupa ultimele normative, din caramida, din beton, au rezistat. Nu au fost probleme. Si Timisoara are multe cladiri de genul”, explicau specialistii pentru opiniatimisoarei.ro.
Aproape jumatate din populatia Timisoarei traieste in cele mai vulnerabile cartiere in caz de cutremur: Cetate, Iosefin, Elisabetin si Fabric. Se adauga zona Sagului, potrivit seismologilor.
In cazul unui cutremur de magnitudinea celui din 4 martie ’77, Timisoara s-ar putea confrunta cu un adevarat dezastru. Zestrea de cladiri vechi s-ar putea transforma in ruine. Avem 14.500 de cladiri construite la Timisoara pana in anul 1945.
Primaria Timisoara NU are o situatie foarte clara a cladirilor care sunt in pericol sa cada in cazul unui eventual cutremur, desi foarte aproape se afla o falie seismica importanta.
Administratia Ciuhandu a inceput o inventariere a imobilelor care s-ar putea prabusi, insa aceasta documentatie nu a fost finalizata.
Si tot in zonele Cetate, Iosefin, Elisabetin si Fabric se afla cele mai valoroase si semnificative imobile istorice. Aceste zone reprezinta, de altfel, cea mai extinsa rezervatie de patrimoniu istoric de arhitectura din tara.
Aici se afla aproape 1.000 de cladiri monument istoric. In Cetate avem peste 200 de astfel de imobile, in Fabric aproximativ 330 si in Iosefin 400.
Va reamintim, cutremurul din 1977, produs in 4 martie, la ora 21.22, a avut efecte devastatoare asupra Romaniei.
A avut o magnitudine de 7,3 grade pe scara Richter si a facut, in timp de circa 55 de secunde, 1.578 de morti, din care 1.424 numai in Bucuresti. La nivelul intregii tari au fost inregistrati 11.300 de raniti si aproximativ 35.000 de locuinte s-au prabusit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucuresti unde peste 33 de cladiri si blocuri mari s-au daramat. De asemenea, cutremurul a dus si la disparitia multor monumente de arhitectura.
Orasul Zimnicea a fost proape distrus.
Epicentrul cutremurului a fost localizat in zona Vrancea, cea mai activa zona seismica din tara, la o adancime de circa 100 km, iar unda de soc s-a simtit aproape in toti Balcanii.
Mai jos aveti singura inregistrare audio de la cutremurul din ’77.
