TIMISOARA. Si-a schimbat complet infatisarea in ultimii ani, insa ramane un loc apreciat de timisoreni, dar si de cei care vin sa viziteze orasul. Prima mare piata din Timisoara a implinit 170 de ani de cand a capatat un alt nume.
Piata Libertatii, pentru ca despre ea este vorba, e cea mai veche din Timisoara si a devenit de o mare importanta sub ocupatia otomana.
„Locatia Pietei Libertatii este si amplasamentul nucleului initial de la care a pornit evolutia Timisoarei, primul loc in care s-au asezat oamenii si au locuit continuu pe vatra orasului actual…Probabil ca in aceasta zona s-a aflat piata orasului medieval, spatiu liber urban ocupat cu cladiri in partea sa centrala, abia in perioada stapanirii otomane. Pana in 1716, pe latura de est a pietei, la nord-vest de intersectia intre strazile actuale Alecsandri si Praporgescu se afla „Baia Mare”, cea mai mare baie publica a orasului„, se arata in documentatia istorica a Centrul Turistic al Primariei Timisoara.
Dar actuala piata nu a avut acest nume dintotdeauna. A fost denumita in trecut Piata Printului Eugen, dupa numele lui Eugeniu de Savoya, cel care a eliberat Timisoara de sub stapanirea otomana, sau Piata de Parada.
Actuala denumire o are de 170 de ani, mai exact din perioada revolutiilor burgheze de la jumatatea secolului al XIX-lea din Europa.
„Denumirea de Piata Libertatii apare in perioada Revolutiei din 1848-1849. In 1848 s-a tinut o adunare populara in „Piata Printului Eugen” – acestei adunari i se datoreste schimbarea denumirii; populatia Timisoarei era in buna parte patrunsa de spiritul Revolutiei maghiare (desi maghiarii erau in clara inferioritate numerica, acest spirit ii atinsese insa pe cetatenii de origine germana si evreiasca). In centrul acestui curent timisorean se afla insusi primarul Preyer, ceea ce a condus la inevitabile tensiuni intre garnizoana cetatii (comandantul cetatii, baronul Rukavina, s-a plasat ferm in apararea monarhiei) si societatea civila, ce nutrea „simpatii secrete” pro-revolutionare„, consemneaza documentele Centrul Turistic al Primariei Timisoara.
Pana nu demult, Piata Libertatii era si o oaza de verdeata, cu copaci care imprejmuiau aleile, si strajuiau statuia Sfantului Ioan Nepomuk. De asemenea, pana in 2013, prin Piata Libertatii se putea circula si cu masina, pe strazile care treceau prin fata Cazinoului Militar, a Casei Armatei sau a Bibliotecii Judetene.
Schimbarile au inceput din 2013, cand intreg centrul istoric a intrat in reabilitare. Piata Libertatii si-a schimbat complet infatisarea. Copacii au disparut, la fel ca si strazile din jurul pietei.
Sapaturile au scos insa la lumina alte ‘comori’ ale Timisoarei: baia publica turceasca, un sistem de canalizare de pe vremea ocupatiei austriece, dar si multa ceramica in mare parte din perioada in care turcii au stapanit orasul.
Municipalitatea a decis insa ca toate acestea sa fie ingropate, neavand suficiente fonduri pentru a le scoate la lumina si a le pune in valoare.
La suprafata a mai ramas doar o macheta a cetatii Timisoarei, dar si o placuta gravata, pe care sunt descrise descoperirile de sub pavajul de dale rosii.
Nu toti timisorenii au fost incantati de aceasta schimbare radicala. Multi s-au aratat nemultumiti ca au fost taiati copacii si au pus la cale proteste fata de decizia municipalitatii.
Altii s-au marginit sa faca glume amare pe marginea schimbarii.
In ultimii ani, Piata Libertatii a fost gazda mai multor evenimente de amploare.
Printre ele, spectacolul organizat la implinirea a 300 de ani de la eliberarea Cetatii Timisoarei de sub stapanirea otomana, concerte, dar si Targurile de Craciun si Paste.
