Au trecut 46 de ani de la acea seara de 4 martie 1977. La ora 21:22 pamantul a inceput sa se zguduie. Pentru 56 de secunde seismul cu epicentrul in zona Vrancea a creat panica, a distrus zeci de cladiri si a curmat peste 1500 de vieti.
Cutremurul a avut 7,4 grade pe scara Richter si este si in zilele noastre cel mai devastator din ultima jumatate de secol.
Unul de aceasta putere nu s-ar putea intampla insa la Timisoara si in intreg Banatul. Si asta o spun specialistii.
„Banatul nu poate genera un cutremur de magnitudinea celor pe care le poate genera Vrancea. Adica, un cutremur de peste 7 grade in Banat nu se va intampla, pentru ca mecanismele care stau la baza unor cutremure atat de puternice in Vrancea sunt complet diferite. Cutremurele vrancene puternice, cu magnitudine de peste 7, provin din focare situate la adancimi destul de mari, adica undeva in intervalul de adancimi 90-180 km, or in Banat e vorba de cutremure crustale, care au loc undeva in intervalul de adancimi de pana in 30 de kilometri. Domeniul cel mai frecvent intalnit este undeva intre 20 si 30 kilometri. Or, la nivel crustal nu se pot acumula energia si tensiunea din Vrancea care sa elibere un astfel de cutremur, de o asemenea magnitudine„, a explicat pentru opiniatimisoarei.ro Adina Rau, seismolog la Observatorul Seismologic Timisoara.
In ultimele saptamani, s-a activat zona seismica din judetul Gorj. Mai bine de 1000 de cutremure au fost inregistrate, iar doua s-au simtit si la Timisoara. Apoi, unul de magnitudine 3,6 s-a produs si la Banloc.
Specialistii ii indeamna pe oameni sa fie insa calmi si pregatiti pentru astfel de miscari naturale ale pamantului.
„Nu as vrea sa imprimam oamenilor o stare de agitatie, de stres suplimentar, ca intr-o anumita zona ar putea sa aiba loc un cutremur sau nu.
Timisoara este cuprinsa in arealul activ de seismicitate a Banatului, ne putem astepta, ca in orice alta zona, la un cutremur oricand. Dar asta nu ar trebui sa ne panicheze. Nu este ceva neobisnuit. Romania este o tara seismica si ar trebui ca evenimentele de acum din Gorj sa ridice un semnal de constientizare si sa ne asumam responsabilitatile care ne revin fiecaruia dintre noi. Sa luam in considerare acea asigurare de locuinta in caz de dezastru natural, sa vorbim acasa cu familia despre cum procedam in caz de cutremur, pentru ca am avut foarte multe vizite la Observator, foarte multi copii, si la intrebarea ‘cum reactionati voi in caz de cutremur?’ am primit cele mai interesante raspunsuri. Majoritatea dintre ei fug, alearga, nu stiu ce au de facut. Si aici conteaza educatia care vine de la scoala si de acasa si sunt multe aspecte pe care le putem noi stapani. Repetam impreuna pasii pe care trebuie sa ii faca. Cum se refugiaza corespunzator sub un corp de mobilier robust, de exemplu o masa, sau care toc de usa este recomandat pentru un astfel de eveniment. Nu te pui sub orice toc al usii. Si aici trebuie sa revii la structura de rezistenta a casei, trebuie sa vezi care sunt peretii care fac parte din structura de rezistenta a casei. Daca te pui sub orice toc de usa, sau daca e o usa de sticla, s-ar putea sa-ti faci mai mult rau„, a completat pentru opiniatimisoarei.ro seismologul Adina Rau.
O buna parte din populatia Timisoarei traieste in cele mai vulnerabile cartiere in caz de cutremur: Cetate, Iosefin, Elisabetin si Fabric. Se adauga zona Sagului, potrivit specialistilor in constructii.
In cazul unui seism de magnitudinea celui din 4 martie ’77, Timisoara s-ar putea confrunta cu un adevarat dezastru. Insa, din fericire, este aproape imposibil ca el sa se produca.
In cazul unuia de mai mica putere, s-ar putea inregistra pagube insemnate, intrucat avem 14.500 de cladiri construite in Timisoara pana in anul 1945.
Primaria Timisoara NU are o situatie foarte clara a cladirilor care sunt in pericol sa cada in cazul unui eventual cutremur, desi foarte aproape se afla o falie seismica importanta.
Administratia Ciuhandu a inceput o inventariere a imobilelor care s-ar putea prabusi, insa aceasta documentatie nu a fost finalizata.
Putinele cladiri expertizate de catre specialisti, aceasta pentru ca ar trebui sa intre in programe de reabilitare, au scos la ivelaa recent ca avem o scoala in Timisoara in clasa de risc seismic 1, Colegiul F.S. Nitti, unde pentru o parte dintre elevi se vor cauta alte spatii.
Si tot in zonele Cetate, Iosefin, Elisabetin si Fabric se afla cele mai valoroase si semnificative imobile istorice. Aceste zone reprezinta, de altfel, cea mai extinsa rezervatie de patrimoniu istoric de arhitectura din tara. Aici se afla aproape 1.000 de cladiri monument istoric. In Cetate avem peste 200 de astfel de imobile, in Fabric aproximativ 330 si in Iosefin 400.
Va reamintim, cutremurul din 1977, produs in 4 martie, la ora 21.22, a avut efecte devastatoare asupra Romaniei.
A avut o magnitudine de 7,3 grade pe scara Richter si a facut, in timp de circa 55 de secunde, 1.578 de morti, din care 1.424 numai in Bucuresti. La nivelul intregii tari au fost inregistrati 11.300 de raniti si aproximativ 35.000 de locuinte s-au prabusit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucuresti unde peste 33 de cladiri si blocuri mari s-au daramat. De asemenea, cutremurul a dus si la disparitia multor monumente de arhitectura.
Orasul Zimnicea a fost proape distrus.
Epicentrul cutremurului a fost localizat in zona Vrancea, cea mai activa zona seismica din tara, la o adancime de circa 100 km, iar unda de soc s-a simtit aproape in toti Balcanii.
Mai jos aveti singura inregistrare audio de la cutremurul din ’77.
