Incantatoarele lanuri galbene de rapita ale Timisului, in pericol. La fel, ogoarele cu grau. Fermierii, disperati de seceta, au inceput sa ude culturile. Video

TIMISOARA. Este panica printre agricultorii din Timis. Productia de grau ar putea sa scada in acest an chiar si cu 30 la suta, daca nu vin cat mai grabnic ploi insemnate.

CITESTE SI: Se monteaza primul parapet pietonal la un pod peste Bega, se amenajeaza parcarile de pe traseu si se pun panourile fonoabsorbante. Centura Sud Timisoara a trecut de 75% realizare. Foto

Temperaturile neobisnuit de ridicate pentru aceasta perioada au facut ca plantele sa se dezvolte foarte repede. Iar acum e mare nevoie de apa si sunt deja cateva saptamani de cand nu a plouat. Mai multi fermieri au inceput sa ude rapita si graul, dar cantitatea de apa nu este nici pe departe suficienta.

VIDEO: George Stefanita

Alexander Degianski a cultivat aproape 1.000 de hectare de rapita si alte cateva mii de grau in zona Foeni din Timis. Agricultorul spune ca este pentru al doilea an consecutiv cand foloseste irigatiile ca sa nu i se prapadeasca recolta.

Am irigat deja cateva zeci de hectare de rapita si ceva grau. Am mutat acum instalatiile intr-o alta zona pentru ca, peste canal, avem semanate peste 100 de hectare de soia care nu au cum sa rasara, ca stau ca in sac din cauza secetei si vom fi nevoiti sa aplicam o udare de rasarire„, explica agricultorul Alexander Degianski.

Cantitatea de apa folosita la rapita a fost de 30 de litri pe metru patrat, ceea ce a dus la dezvoltarea ei. Chiar si asa, insa, rapita nu a ajuns la nivelul la care se astepta fermierul, si asta in conditiile in care a planta a crescut extrem de repede datorita caldurii. Probleme mari sunt insa si la grau.

Graul, in aceasta perioada, este in faza de maxim de consum de apa. E faza spicatului, graul intra in faza de spic imediat. Total anormal. Total anormal de repede. Are nevoie de apa pentru a forma boabele. Si putem vedea, daca smulgem plantele, este praf la radacina. Asa ceva, de cand faac eu agricultura rar mi-a fost dat sa vad„, explica Degianski.

Canalele de irigatii sunt solutia salvatoare, spun agricultorii din zona de sud vest a judetului Timis. Langa Foeni sunt peste 220 km de canale, pe care Alexander Degianski le curata regulat si le intretine, dar apa ajunge doar pentru a uda 300 de hectare. Mult prea putin, sustin cei care cultiva grau si alte cereale. Daca nu va veni ploaia, productia, cel putin cea de grau, ar putea scadea si cu 30% sau, mai rau, ar putea fi compromisa in acest an.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Sa ne aducem aminte acum 50-100 de ani se făcea agricultura cu boii, caii, sapa și cu coasa…. și oamenii erau fericiți ca Dumnezeu le dădea mîncare…

    Astăzi??? Lăcomia de profit cu tractoare de 500CP, utilaje care lucrează prin satelit.. completat cu cantități uriașe de otravă care se pompează în pamînt… doar ca să iasă 100euro mai mult profit la hectar….

    Toate astea se termină… calculele voastre de îmbogățire se năruie… deșert va ajunge tot banatul cu cel mai bun pamînt…nu o să avem apă de băut… și voi visați la irigații 🤣🤣🤣
    Criza de combustibil va venii și ea la pachet cu deșertificarea… tractoarele și utilajele șmechere vor ajunge în remorcile celor cu numere de SJ.

    Se va ajunge înapoi la boi, sapă și mila Domnului care ne va da apă după faptele noastre.
    PAMÎNTUL NU A FOST DAT PETRU AFACERI… A FOST DAT PENTRU A HRĂNI GURILE FLAMINDE CARE LE MUNCESC.

    • 👏

    • Politicienii sant total depasiti, implicati in lupte pt putere, implicati in razboaie inutile si noi curand o sa murim de foame din cauza secetei. Trebuie sa bei apa si sa te hranesti din ce-ti da pamantul local nu din import. Desertificarea inseamna lipsa hrana adica migrare. Idiotii nu realizeaza ca frontu rece si umed din vest se disipeaza in Banat din cauza aerului cald din Africa care patrunde din ce in ce mai mult in Europa datorita incalzirii glibale. Muntii Carpati si zona impadurita functionau ca un regulator de temperatura si umiditate dar daca tu tai padurile in nestire se cheama ca-ti tai craca de sub pucioare. Urgent trebuie oprite taierile si mai mult trebuie reimpaduruta mare parte din campie daca vrem sa mai avem mancare si sa atenuam efectul. Umbra padurii tine apa in sol care in timpul verii se evapora si creeaza precipitati racind aerul si permitand frontului umed din vest sa patrunda in Romania. E simplu, desertificare usoara va urez.

      • O combinatie superba de urechism si agramatism. Numai bun de vreun minister sau directie. Granitele tot Dumnezeu le-a trasat, ca sa putem vorbi de importuri?
        Fericitii (saraci cu duhul) care lauda vremurile agriculturii omenesti cu frica de Dumnezeu ar trebui sa caute in relatari cat de bine se traia pe atunci, si cine mai avea ocazia sa manance si carne (ca de regula animalele si carnea se vindeau). Acum injura unii importurile, probabil erau bine si-n functii cand baza erau exporturile si pentru consum intern nu ramanea nimic.
        Plus, nu stiu daca ati observat, de cand a aparut articolul a inceput sa si ploua, asa ca desertificarea Banatului la standarde oltenesti se amana.

    • @Stefan Iti recomand sa te duci la un curs de agrotehnica si matematica. Cantitati uriase de otrava le mananci la fastfood. In agricultura daca faci calule ajung pe plante cantitati homeopatice de ingrasamint si pesticide. Gandestete ca exista erbicid cu o doza de max 30gr/10.000mp. Ingrasamant se aplica in jur de 300-600kg/10.000mp/an adica 6gr/mp (asta la fermieri care au averea sa dea atat ca sunt unii care merg pe 200kg/ha/an-2gr/mp). Sunt foarte putini bogati in agricultura, in general sefii de la firmele straini cu investitori, nu cei care administreaza fermele sau fermierii romani care lucreaza terenul. Te rog frumos sa-ti indrepti furia catre multinationalele si conducatorii lor decat sa crezi ca un fermier ii de vina ca toate sunt scumpe si de rea calitate.

    • Ești cu vaca, boule! Du-te în Coreea de Nord dacă vrei agricultură cu boi și vaci!
      De la agricultura cu boi și vaci n-ai cum să hrănești 7 miliarde de oameni! Nu te mai înmulți!