TIMISOARA. Cand japonezii se vor plimba si vor admira Timisoara, abia atunci capitala Banatului va fi un oras turistic. O spune un ghid cu experienta, care s-a plimbat prin zeci de orase din intreaga lume. Timisoarei ii lipsesc multe pentru a deveni Capitala Culturala Europeana, de la infrastructura la… minte!
„Stiti cand Timisoara va fi oras turistic?”, este intrebarea pusa de istoricul Ioan Hategan, intrebat fiind daca Timisoara are sanse sa fie Capitala Culturala Europeana. Tot el raspunde: „Asta o zic in calitate de ghid, caci am condus peste 1.500 de grupuri de turisti prin Timisoara. Atunci cand va fi plina de grupuri de japonezi. Atunci inseamna ca Timisoara ofera conditiile de cazare, de masa, de ghidaj. Atunci va fi recunoscuta in plan european. In calitatea mea de ghid, mergand in toata Europa, am vazut orasele turistice. Peste tot, in marile orase, m-am intersectat cu grupuri de japonezi. I-am urmarit cu mare atentie. Trebuie sa avem ce oferi. Ca sa avem ce oferi vizitatorului, timisoreanului in primul rand, trebuie sa ne concentram, indiferent de culoare politica, de culoare sociala sau religioasa, pe ceea ce avem de facut”, ne-a explicat Ioan Hategan.
Orasul nostru are tot ce-i trebuie pentru a fi capitala culturala, insa ii lipseste ceva de pret: mintea! „Timisoara are cam tot ce ii trebuie, are mostenire culturala, are traditie, are realitate culturala, sportiva si tot ce vreti, are un corp de ghizi de turism care i-ar permite sa sustina ghidurile, are spatii de cazare… ar trebui sa aiba minte”, a mai spus istoricul.
Atitudine anti-banateana
Directorul Filarmonicii Banatul, Ioan Garboni, crede si el ca Timisoarei ii lipsesc anumite lucruri in cursa pentru titlu. „Trebuie sa ne grabim, pentru ca exista o atitudine usor anti-banateana in demersurile pentru Capitala Culturala Europeana. Clujul a primit o caruta de bani pentru a-si moderniza salile, noua din contra, ni se iau salile, iar Sala Filarmonicii este in aceste zile subiectul dezbaterii. In plus, pe langa faptul ca ni se iau banii si suntem umiliti in toate felurile, cred ca trebuie sa avem o atitudine extrem de unitara. Cred ca avem sanse mari, impotriva atitudinii negative impotriva Timisoarei”, a declarat Garboni.
Timisoara are, incepand de luni, un consortiu, o asociatie care sa lupte pentru ideea lansata inca de anul trecut de autoritatile locale: Capitala Culturala Europeana. Telul este insa dificil de atins, mai ales ca infrastructura urbei lasa de dorit in unele zone, iar multe cladiri istorice sunt lasate in paragina.
Asociatia Comunitara „Timisoara – Capitala Culturala Europeana” are insa menirea sa puna la punct toate calitatile negative ale orasului nostru, in timp ce administratia locala trebuie sa rezolve problemele tehnice, economice si financiare.
„Exista in toata lumea o asociatie care trebuie sa desemneze activitatile. O capitala culturala europeana inseamna in 365 de zile cel putin 4 – 5 activitati pe zi. Ca sa organizezi o mie si ceva de actiuni culturale este foarte greu, ori primaria nu ar avea nici personalul necesar. Fundatiile culturale, cluburile, toata lumea se poate ocupa, vin cu actiunile lor clare. Undeva trebuie stranse aceste propuneri. Cred ca aceasta asociatie este cadrul legal. Avem foarte multe prioritati, avem o Herta Muller, avem un Ioan Holender, avem Bela Bartok nascut langa noi. Avem aproape 15.000 de cladiri de patrimoniu”, a mai spus Ioan Garboni.
In anul 2015, o comisie, formata din 7 oficiali ai Uniunii Europene si din 6 reprezentanti ai Romaniei, va propune un oras din tara care sa devina capitala culturala: Timisoara, Cluj sau Iasi. In cursa s-a anuntat si Alba Iulia, insa demersul nu a fost facut inca oficializat. In 2016, Timisoara va afla daca este sau nu eligibila. Pentru ca, dupa anul 2020, titlul sa fie efectiv atribuit capitalei Banatului.
