Obsesia pentru curatenie nu este atat de buna pe cat se crede. Cercetatorii spun ca aceasta noua obsesie lipseste organismul de cativa microbi buni, care intaresc imunitatea.
Masurile de igiena au salvat milioane de vieti de-a lungul timpului, au eradicat dizenteria si holera, insa, duse in extrem, au lasat oamenii descoperiti in fata altor boli.
Reducerea expunerii la bacterii, virusuri si paraziti ne slabeste capacitatea naturala de aparare a organismului, spun medicii. Astfel, devine mai vulnerabil in fata alergiilor severe, afectiunilor gastrointestinale, afectiunilor autoimune precum diabetul si chiar bolilor de inima, arata cele mai recente studii.
Sistemul imunitar se formeaza in copilarie si functioneaza asemenea unei memorii proprii: atunci cand vine in contact cu un microb, creeaza anticorpi si un anumit tip de raspuns pe care il tine minte. Daca nu e pus la incercare in copilarie, la maturitate va fi incapabil sa lupte.
Lumea inconjuratoare gazduieste microbi. Organismul se confrunta cu ei si isi constituie un fond natural de aparare, care ii confera rezistenta la intalnirile ulterioare cu agentii patogeni.
Cu mult inainte de aparitia antibioticelor si a igienei exagerate, sistemul nostru imunitar era obisnuit cu bacteriile. Odata cu obsesia pentru igiena, intalnita mai ales in tarile dezvoltate, l-am hipersensibilizat. Desi nu ne putem debarasa nicicum de microbi si bacterii, unii dintre noi ne incapatanam prea mult sa scapam de ele: fierbem hainele, apa, ne spalam cu sapunuri antibacteriene de multe ori pe zi. Dar e bine sa stim ca in lipsa unui sistem imunitar bine antrenat pot aparea foarte multe boli .