TIMISOARA. Nu avem la dispozitie o parcare decenta in care sa ne lasam masinile aproape de zona centrala a orasului, pasajele Jiul si Popa Sapca inca nu au fost largite, dar o dam inainte cu metroul, o investitie uriasa care ar trebui facuta de Compania Caile Ferate Romane.
Consilierii locali vor aproba, la urmatoarea sedinta, Studiul de Prefezabilitate pentru „Reconfigurarea traseului de cale ferata pe teritoriul municipiului Timisoara prin introducerea liniilor CF in subteran”, intocmit de firma Longhersin SRL. Specialistii au gandit doua variante, alesii urmand sa o aprobe pe prima: varianta A – cu o lungime totala a tunelului de 10.200 metri, varianta ce va fi inclusa in Planul de Mobilitate pentru Polul de Crestere Timisoara.
„Municipiul Timisoara este cel mai important nod feroviar din judetul Timis si din partea de vest a tarii, asigurand legatura cu importante orase ale tarii, dar si a Romaniei cu Serbia si Ungaria. Calea ferata ce traverseaza municipiul, foarte aproape de zona centrala, constituie o bariera care impiedica dezvoltarea acestuia. Principala influenta a retelei feroviare asupra celei rutiere este aceea ca traseul liniei de cale ferata prin oras constituie un obstacol major care afecteaza in foarte mare masura continuitatea retelei stradale rutiere prin limitarea numarului de trasee de legatura intre zona de nord si cea de sud. In acelasi timp, exista suprafete mari din zonele de interes major care sunt ocupate de dotari si infrastructura care apartine Cailor Ferate Romane. Datorita acestor aspecte este necesara coborararea liniei de CF in subteran”, este motivarea trecuta in referatul ce insoteste proiectul de hotarare pentru aprobarea studiului de prefezabilitate, semnat de seful Directiei Tehnice din cadrul primariei, Culita Chis.
Potrivit specialistilor din primarie, linia de cale ferata se afla pe un rambleu inalt de aproximativ 4 metri, in lungime de aproape 5,5 kilometri. In lungul traseului, linia de cale ferata este traversata in 9 puncte, din care 5 cu pasaje inferioare si 4 pasaje la nivel cu calea ferata, acestea din urma fiind prevazute cu semibariera. Oficialii primariei sustin insa ca traversarile stranguleaza traficul, iar mijloacele de transport sunt interconectate doar in Gara de Nord si in Gara de Est. Mai mult, existenta caii ferate in oras polueaza si fonic, deranjand locatarii din zonele de influenta, se mai arata in referat.
Scenariul facut de cei din primarie este unul dramatic: daca nu se introduce calea ferata in subteran, traficul auto va creste oricum, ceea ce va duce la micsorarea vitezei de circulatie, formandu-se cozi kilometrice in oras, blocandu-se toata circulatia intre nordul si sudul orasului. Specialistii primariei arata ca proiectul pentru ingroparea caii ferate si eliberarea terenului de deasupra, pe care primarul Nicolae Robu vrea sa amenajeze un bulevard, „rezolva situatia actuala din Timisoara, cu traficul aglomerat si locuri de parcare putine”.
La intocmirea studiului de prefezabilitate au fost propuse doua variante, iar dezvoltarea scenariilor, sustin reprezentantii Directiei Tehnice, s-a bazat pe realizarea a doua variante posibile cu alegerea aceleiasi solutii tehnice: tunelul.
Planurile primarului Nicolae Robu sunt sa duca in subteran calea ferata, iar pe linia pe care circula trenurile sa circule si un alt tren, adica un metrou (n.r. mijloc de transport in comun pe cale ferata urbana subterana), care sa asigure legatura intre Gara de Nord, mall, Gara de Est, Gradina Zoologica si Aeroportul International.
„Asta e solutia, liniile de cale ferata trebuie sa fie duse in subteran. Sigur, se va realiza o conexiune cu unele puncte cheie ale orasului Gara de Nord si Gara de Est, Mall, Aeroportul, toate vor fi legate pe un traseu rapid, subteran. (…) La suprafata, pe aceasta portiune va fi realizat un bulevard, care va traversa Timisoara pe toata lungimea sa, un bulevard ultramodern”, spunea, nu demult, primarul Timisoarei.
Ideea a fost prezentata inca din 2013, cand edilul Timisoarei anunta ca viseaza la fonduri speciale, direct de la Bruxelles.