Organizatorii manifestarii, reprezentantii Asociatiei „Stefan cel Mare si Sfant” din Timisoara, au tinut neaparat ca Radu Mares sa fie prezent la eveniment din doua motive. In primul rand, fostul director al editurii Dacia este bucovinean de origine, nascut chiar la Cernauti, iar celalalt factor important pentru care a fost invitat la Ziua Bucovinei tine de subiectul tratat in cartea sa „Cand ne vom intoarce”, care anul trecut a fost distinsa cu Premiul pentru proza al Uniunii Scriitorilor.
Mai exact, se reconstituie atmosfera Bucovinei interbelice prin intermediul unei povesti de iubire tragice. Pentru doi indragostiti dintr-un sat din nordul extrem al Romaniei Mari, la granita cu Polonia, izolarea de lume n-are importanta, iar fericirea nu-i deloc o iluzie. Istoria, insa, ii ia prin surprindere si, desi inocenti, ii nimiceste. “N-o sa va spun nimic despre carte, o sa va invit doar sa o cititi!”, a precizat Radu Mares in discursul sau, povestind, in schimb, cate ceva despre casa sa parinteasca de la Cernauti, pe care autoritatile ucrainene au refuzat sa i-o retrocedeze.
Dezbaterea a prins contur in momentul in care presedintele Asociatiei “Stefan cel Mare si Sfant”, Gheorghe Atudoroaie, a precizat ca romanii din Ucraina sunt pe cale de disparitie, din cauza politicii de deznationalizare dusa de statul vecin. “Dupa ultimele estimari, se pare ca prin 2050 n-o sa mai existe nici un roman in fostele teritorii romanesti din Ucraina. Se promoveaza o politica de deznationalizare, romanii nu sunt sprijiniti oficial sa-si pastreze identitatea etnica”, a precizat Atudoroaie, avansand ideea ca doar mass-media, printr-o campanie sustinuta, poate scoate din letargie sentimentul romanesc din Ucraina.
De aceeasi parere a fost si criticul literar Adrian Dinu Rachieru, care a acuzat faptul ca, de regula, manualele si cartile romanesti duse la Cernauti sunt depozitate sali insalubre, de unde nu sunt scoase niciodata pentru a fi distribuite catre potentialii beneficiari. “Se blocheaza orice initiativa de a raspandi materiale culturale in limba romana. Tocmai de aceea, si opinia mea este ca romanii sunt pe cale de disparitie in Ucraina”, a mentionat Rachieru. O solutie la aceasta problema a avansat lt. col. (rez.) Ilie Tipa, fostul sef al Politiei Jimbolia, care a dezvaluit ca se fac eforturi mari pentru deschiderea unui post de radio la Suceava, finantat de la bugetul statului, care sa transmita emisiuni si pentru romanii de dincolo de granita.
”Desi Bucovina si Banatul au o istorie oarecum similara, in Banat sunt doua posturi nationale de radio, la Timisoara si Resita, iar in Bucovina niciunul. Facem demersuri pentru acordarea unei frecvente nationale si in Suceava”, a anuntat Tipa. Discutiile s-au finalizat cu angajamentul celor prezenti de a sustine, in continuare, romanismul din Bucovina aflata dincolo de granita.