Munca de reconstructie seamana foarte mult cu medicina pediatrica. Interviu cu Ion Constantin, director Inspectoratul de Stat in Constructii

TIMISOARA. Ion Constantin, directorul Inspectoratului de Stat in Constructii Timis, a vorbit despre constructiile istorice din centrul Timisoarei si despre necesitatea ca acestea sa fie reparate si intretinute.

Cum ar putea fi rezolvata problema cladirilor istorice degradate din oras?
In primul rand, vreau sa va aduc la cunostinta ca Inspectoratul de Stat in Constructii este organismul tehnic abilitat sa urmareasca respectarea legislatiei atat in calitatea constructiilor cat si in urbanism si amenajarea teritoriului, dar si piata materialelor de constructii. Inspectoratul de Stat in Constructii este organizat in 8 regiuni, iar cea de aici este Vest, care are in subordine judetele Timis, Arad, Caras-Severin si Hunedoara. In judetul Timis, Inspectoratul de Stat in Constructii a desfasurat in primul trimestru al anului un numar de 1.303 actiuni de control si am descoperit in jur de 350 de neconformitati in activitatile care sunt in competenta Inspectoratului de Stat in Constructii.

Ce anume ati verificat? Ati dat amenzi sau doar avertismente pentru intrarea in legalitate?
Sunt multe actiuni, incepand de la piata constructiilor la modul in care se elaboreaza documetatiile de urbanism, de la modul in care se proiecteaza lucrarile la modul in care sunt intretinute constructiile. Proprietatea, pe langa drepturile care le aduce, aduce si obligatii. De multe ori, proprietarii le neglijeaza de la neglijenta efectiva pana la imposibilitatea sustinerii economice. Din pacate, putem vedea ce se intampla in zona istorica a Timisoarei, unde cladirile sufera de lipsa de intretinere. Lipsa de intretinere este un element sanctionabil. In acelasi timp, faptul ca nu exista resurse financiare la toti proprietarii este poate unul din aspectele obiective in raport cu legea. Administratia publica locala are obligatia, conform legii, sa elimine pericolul din spatiul public. Atata timp cat circuli pe strada si un element de arhitectura te poate rani, Primaria ar trebui sa ia masuri. Chiar am avut victime in ultimii ani. Cand se doreste a se reabilita o cladire istorica, chiar vorbeam cu directorul spitalului Judetean din Timisoara, Gheorghe Noditi, munca de reconstructie seamana foarte mult cu medicina pediatrica. In sine, ai un bolnav cu care nu poti sa comunici, trebuie sa-i citesti semnele, sa-i pui un diagnostic, si dupa aceea sa-i aplici tratamentul necesar. Nu numai fatadele ar trebui reabilitate, ci si structura de rezistenta si instalatiile interioare, care prin neintretinerea lor duc la afectiuni ale structurii de rezistenta. Exista in Legea 422/2001 a monumentelor istorice posibilitatea ca autoritatile publice locale sa se implice si sa co-finanteze zonele de pe lista monumentelor istorice. Legea da aceasta posibilitatea. Modul in care se returneaza in rate banii catre finantator este deja o alta discutie. De aceea exista fondul de garantare care le garanteaza proprietarilor acest imprumut. Statul roman subventioneaza dobanda aferenta acestor credite. Nu se pune problema de ipoteca pe cladiri, pe apartamente. Atunci cand exista colaborare intre proprietari, daca se doreste se poate. Uitati, de exemplu demersurile facute de Consiliul Judetean Timis pentru Bastionul Theresia, Palatul Baroc si pentru Muzeul Banatului, la care inca se lucreaza. Se poate face daca exista vointa. Ca putinta sigur ca exista. Fiecare acasa ne zugravim, ne intretinem apartamentul. Calitatea vietii este foarte importanta intr-un oras ca Timisoara. Dar, cum spuneam cu domnul Noditi, daca nu se apleaca o chirurgie reala asupra a ceea ce se face, daca nu avem reactii concrete, in concordanta cu legea, investitorii vor pleca. Avem o gramada de cladiri care ne agreseaza ochiul, mergeti, de exemplu pe bd. C.D. Loga si vedeti. Trebuie facut mai mult, adica doua fatade in Piata Unirii nu e suficient si din banii sponsorilor.

Cum se face o reabilitare corecta a unei cladiri istorice?
Un diagnostic corect facut cladirii poate duce la un tratament corect. Pot sa existe si erori de proiectare. Cladirile cu cat sunt mai degradate la fatada si ma refer la anvelopa, cu atat este mai afectata structura de rezistenta. Cu atat are mai mari probleme la instalatiile interioare, cu atat e mai agresata structura. O teava sparta da drumul la apa pe toata structura de rezistenta. Daca se intampla iarna, intervine efectul de inghet-dezghet si toate se intampla in lant. E normal sa se creeze programe la nivel de buget local pentru acest lucru. Nu cred ca nu se poate gasi o forma de colaborare intre proprietari si administratia publica locala. Legislatia actuala, fara sa mai inventam alte taxe, permite scutirea de anumite taxe.

De ce s-a ajuns aici? Cum a fost posibil ca zeci de ani aceste cladiri sa nu beneficieze de nicio reparatie capitala?
Pe de-o parte, in perioada comunismului, investitiile statului asupra cladirilor au fost minimale, iar pe de alta parte intretinerea continua este cea mai ieftina reparatie. Batranii nostri, in fiecare primavara, varuiau casele. Daca nu se intampla nimic, acesta este rezultatul. E nevoie de o gandire unitara la fiecare cladire. Modul in care colaboreaza administratia publica locala cu proprietarii, modul in care se gasesc surse de finantare in comun este elementul cel mai important. Ca sunt fonduri nerambursabile sau rambursabile nu este relevant. Nu cred ca in 20 de ani, din bugetul Timisoarei, cu ajutorul sponsorilor, se puteau renova doar 3-4 fatade si cladiri.

Credeti ca amenzile si avertizarile ar putea avea un efect?
Eu consider ca trebuie comunicat cu oamenii. Munca de preventie este cea mai importanta. Rolul administratiei publice este sa si ajute si sa sanctioneze. Partea de eliminare a pericolului public in cazul cladirilor deteriorate cade in sarcina Primariei. Trebuie facut ceva. Sa stam si sa ne plangem nu ajuta la nimic. Trebuie facute programe dedicate zonelor respective. Programe care stau la indemana administratiei publice locale. Exista in bugetul Ministerului Dezvoltarii rubrica dedicata expertizarii cladirilor, care pot fi platite din bugetul de stat. Daca o cladire este clasificata cu risc seismic de clasa I bugetul de stat plateste proiectarea consolidarii. Proprietarii pot accesa fonduri pentru reparatii, iar statul roman plateste dobanda.