TIMISOARA. Arheologii au revenit la Cornesti Iarcuri, unde se afla cea mai mare asezare din Epoca Bronzului si au scos la iveala noi comori.
CITESTE SI: Apel disperat de la Centrul de Transfuzii Timisoara. E urgent nevoie de sange din 3 grupe. Salveaza o viata!
Sapaturile se desfasoara in acest an in incinta 1 a fortificatiei si sunt facute de arheologi romani si germani, ajutati de studenti ai Universitatii de Vest din Timisoara.
In campania din 2021 sapaturile au scos la iveala o structura cu o lungime de 14 metri si o latime de 12, intr-o zona a fostei cetati, care are diametru de 1 km. Descoperirea a fost facuta in apropierea portii de est a fortificatiei. In acest perimetru au fost gasite fragmente ceramice dintr-o perioada de sase secole, cercetatorii ajungand la concluzia ca unele sunt din epoca bronzului mijlociu, iar altele proprii epocii fierului.
„S-a plecat de la ipoteza conform magnetometriei ca ar putea fi o structura similara cu cea cercetata in anul 2013, insa mult mai mare, aproape dubla ca si dimensiune. S-a dovedit de fapt a fi o groapa de forma rectangulara in care in prezent se indeparteaza un nivel negru de umplere pentru a ajunge pe unul care este format din cenusa. In stratul negru care compune partea superioara a complexului au fost gasite amestecate fragmente ceramice de o perioada de aproximativ 600 de ani, incepand din bronzul mijlociu pana la inceputul epocii fierului„, transmit reprezentantii Muzeului National al Banatului.
De-a lungul anilor sapaturile de la Cornesti au scos la iveala diferite locuinte amplasate in fortificatie, un atelier, vase ceramice din diferite perioade, dar si un askos, vas ceramic in forma de pasare, datat in perioada 1900-1600 inainte de Hristos.
Descoperirile facute la Cornesti vor putea fi vazute chiar la Cornesti in viitor, unde urmeaza sa fie construit un muzeu.
Descoperirile de la Cornesti-Iarcuri au fost facute de echipe formate din arheologi din Romania, Anglia si Germania. Prin acest sit arheologic s-au perindat, pe langa specialisti, zeci de studenti straini, dar si studenti ai Universitatilor din Bucuresti si Timisoara.
Pentru ca cercetarile sa fie cat mai exacte, arheologii s-au folosit si de fotografii facute din avioanele de lupta germane in Al Doilea Razboi Mondial, de harti intocmite de topografi austrieci inca de la 1720, gasite in arhivele de la Viena, dar si de harti intocmite de topografi romani. De asemenea, au fost consultate si harti declasificate de americani si de rusi.