In Banatul Montan, mai exact in judetul Caras-Severin, care are un relief in mare parte carstic, se gaseste un numar impresionant de pesteri racoroase spre care puteti porni in aceste zile de foc. Drumul pana la ele este prin paduri umbroase strabatute de parauri cu ape reci si repezi. Acolo, arsita dispare ca prin farmec.
Iata, mai jos, care sunt cele mai frumoase pesteri care se gasesc nu departe de Timisoara.
Pestera Gaura Turcului – Se afla la circa 5,5 km de Resita, in versantul drept al Vaii Sodolu Mare, amonte de confluenta acesteia cu Valea Baciului. Pestera atinge acum 1.870 metri lungime si 76,8 metri denivelare.
Zona ce poate fi vizitata fara echipament si cunostinte specifice speologiei, este saraca in concretiuni, interesanta fiind ruina unui zid medieval din zona intrarii.
Pestera Comarnic – Este situata la circa 7 km de satul Iabalcea, se poate ajunge la ea si pe traseele turistice marcate banda albastra, triunghi albastru si cruce rosie. Pestera are o lungime de 6.203 m, fiind una din cele mai mari si mai frumoase din Banat, ultimii mai mult de 2.000 m au fost adaugati in urma actiunilor de explorare intreprinse de-a lungul anilor de membri Asociatiei Speologice Exploratorii. Traseul turistic strabate doar etajul fosil al pesterii, acesta fiind format dintr-o succesiune de galerii si sali de mari dimensiuni si foarte bogat concretionate. Ghidul asigura un numar de lampi cu carbid pentru iluminatul de ambianta, dar o sursa de lumina individuala este indispensabila.
Pestera de dupa Carsa – Este situata in versantul stang al Cheilor Carasului la mai putin de 300 m de podul pe care trece drumul judetean. Se poate ajunge la aceasta urcand pe versant pana la o dolina de prabusire in care se afla intrarea in pestera, inainte de ajunge la Pestera Valeaga sau direct prin Pestera Valeaga urcand un mic horn din finalul acesteia. Pestera are o lungime de circa 1.300 m din care 800 m explorati de Asociatia Speologica Exploratorii, ultimii 500 m au fost adaugati in urma unor explorari recente. Galeria de acces este fosila, apoi se coboara pâna la un lac sifon (in mare parte a timpului sec), de unde galeria se desparte in doua: o parte continua in amonte pe o galerie ingusta si relativ inalta, urmand albia unui curs de apa temporar, care apare in perioadele bogate in precipitatii; cealalta ramura porneste de pe fundul lacului si este o galerie joasa cu stramtori, saritori si puturi.
Pestera Liliecilor – Intrarea de mari dimensiuni in Pestera Liliecilor este deja emblematica pentru Cheile Carasului, forma acesteia asemanatoare continentului african este ea insasi un obiectiv turistic. Totusi pestera mai are si ea cateva surprize de oferit. Principalul obstacol in vizitarea pesterii este pragul de 6-10 m de la intrarea acesteia. Acesta nu trebuie luat in gluma, daca la urcare pentru unii pare o joaca, in schimb la coborare e ceva mai dificil. E recomandabil sa se foloseasca o coarda pentru asigurare. Galeria are dimensiuni mari in prima parte a pesterii, pe podea sunt depozite de guano, apoi apar cateva gatuituri datorate concretiunilor abundente care ocupa mare parte din sectiunea galeriei. Pe masura ce inaintam dimensiunile galeriei se micsoreaza, aceasta reducandu-se treptat la un taras intre arcul galeriei si nisipul de pe podeaua acesteia. Nu e bine sa continuam vizita dincolo de acest punct.
Pestera cu Apa – In Cheile Garlistei, strabatute de traseul turistic banda galbena, poate fi vizitata aceasta pestera. Pestera se afla in versantul drept al cheilor la circa 4,5 km de localitatea Garliste (2,5 km drum – Poiana Peris, 2 km poteca marcata – malul drept Cheile Garlistei). Intrarea mare si perfect ovala, a pesterii nu este intotdeauna vizibila din poteca, din cauza vegetatiei, dar albia unui mic paraias care vine din pestera si traverseaza poteca pe care ne aflam, ne arata drumul. Doar primii 250 m din cei 397 m, pot fi vizitati, accesul mai departe fiind blocat de un dop de nisip dupa care pestera continua. In portiunea vizitabila sunt stalagtite si stalagmite si mai spatioase alterneaza cu zone in care pe peretii goi sunt vizibile doar urmele trecerii apei, in cateva locuri sunt depozite masive de guano. Paraiasul ne insoteste pe tot parcursul vizitei, deplasarea facandu-se in mare parte prin albia acestuia.
Pestera Buhui – Pestera Buhui are o lungime de 6.500 km, fiind cea mai mare din Banat. Se afla la circa 3 km de orasul Anina pe drumul forestier ce trece pe langa Orasul Nou sau din dreptul cimitirului orasului in directia lacului Buhui circa 4 km, se poate ajunge la ea si pe traseul turistic marcat de banda albastra. Pestera are trei intrari: Intrarea Certej, Intrarea prin Dolina si Grota Buhui, toate trei de mari dimensiuni. Galeria principala urmeaza cursul subteran al Paraului Buhui, care pe traseul sau are lacuri si cascade (Cascada Mare – 3 m). La intrarea in Grota Buhui se afla un baraj pentru captarea apei (pestera fiind sursa de apa pentru orasul Anina), care ridica nivelul apei pe ultimii 400 m de galerie, aceasta neputand fi parcursa decat cu barca sau inot. Folosind alternativ cele trei intrari se pot vizita mari portiuni din pestera. Parcurgerea in totalitate a pesterii e o actiune care trebuie bine pregatita, pestera fiind complexa si dificila, punand vizitatorului atat probleme de orientare cat si probleme de parcurs. Pentru o vizita completa cel mai indicat este sa luati legatura cu o asociatie speologica.
Pestera Ponor Uscata – In vecinatatea soselei ce leaga Anina de Oravita pe partea stanga a drumului se afla aceasta pestera care are 265 m lungime. Intrarea se afla intr-o dolina aflata pe partea stanga a potecii, cam in dreptul locului unde trebuie sa coboram se vede pe cealalta parte a potecii o alta intrare de tip aven. Dupa intrare se poate vizita in stanga o galerie mai scurta, iar in dreapta galeria principala. Partea de inceput a pesterii este descendenta pe o panta de grohotis. Prima sala in care ajungem este luminata printr-o fereastra naturala, in josul pantei se ajunge la un sorb, iar daca continuam pe sub fereastra naturala si putin in dreapta, ajungem intr-o galerie fosila care a fost odata frumos concretionata, insa acum ne putem doar inchipui frumusetile ce impodobeau pana nu demult aceasta pestera.
Pestera Hotilor – Se afla in Baile Herculane langa Hotelul Roman, intrarile sunt vizibile din drum, niste scari de beton urca pana la intrare. Pestera a fost locuita din paleoliticul mijlociu, avand o foarte mare importanta arheologica. Fiind foarte intens vizitata, este foarte degradata, peretii sunt acoperiti de iscalituri, unele din acestea foarte vechi, altele facute cu foarte multa migala. Paradoxal aceasta colectie de semnaturi, prin valoarea lor istorica au crescut valoarea pesterii. Pestera are 143 m, iar cea mai veche semnatura este datata 1820.
Sursa: turism.cjcs.ro