TIMISOARA. In urma cu 3 saptamani, licitatia pentru segmentul lipsa din Autostrada Vestului a fost deblocata de Curtea de Apel Bucuresti care s-a pronuntat in privinta contestatiei depusa de una dintre firme, Aktor, la preselectia facuta de CNAIR anul trecut.
Judecatorii au respins plangerea, astfel ca procedura a mers mai departe, iar Compania Nationala pentru Administrarea Infrastructurii din Romania a fixat pentru 14 februarie termenul limita pentru redepunerea ofertelor pentru cele 6 firme ramase in cursa: Mapa, Alsim Alarko, Kolin, Strabag, Pizzarotti si Terna.
Luni, o singura asociere a redepus oferta, astfel ca aceasta intra intr-o noua evaluare tehnica si financiara.
Este vorba de turcii de la MAPA INSAAT VE TICARET A.S. – CENGIZ INSAAT SANAYI VE TICARET A.S.
Asadar, in aceasta primavara ar putea fi semnat contractul pentru finalizarea Autostrazii Timisoara – Lugoj – Deva – Sibiu.
Tronsonul de autostrada dintre localitatile Margina (Timis) si Holdea (Hunedoara), parte din Lotul 2 al Autostrazii A1 Lugoj – Deva (contract reziliat), are o lungime de putin peste 9 kilometri si costa peste 300 de milioane de euro, cu termen de realizare 38 de luni, din care 10 pentru proiectare si 28 pentru executie.
Finantarea este asigurata prin PNRR, termenul limita de receptie fiind 2026.
Va reamintim, la finele lunii octombrie 2021, Compania Nationala de Administrare a Infrastructrurii Rutiere a anuntat care sunt firmele ramase in cursa pentru finalizarea segmentului lipsa din Autostrada Vestului, astfel incat soferii sa poata ajunge de la Timisoara la Sibiu mergand doar pe soseaua de mare viteza, iar acum transmite invitatia de participare la etapa a doua a procedurii de atribuire a contractului.
Valoarea estimata a contractului este de 1.363.135.841,00 Lei fara TVA, adica aproape 325 de milioane de euro cu TVA.
Traseul are o lungime de 9.13 km, din care 2,13 km de tunel.
Cei putin peste 9 kilometri ar trebui sa fie gata in 3 ani.
Termenul de finalizare prevazut este 10 luni proiectare și 28 de luni executie conform factorilor de evaluare din Documentatia de Atribuire. Obiectul contractului il reprezinta proiectarea, executia și finalizarea lucrarilor pentru obiectivul major de investitii Autostrada Lugoj –Deva (A1), Lot 2: km 27+620 – km 56+220, Sectiunea E și finalizare Sectiunea D in lungime de aproximativ 9,13 km, din care 2,13 km de tunel forat.
Conform conditiilor din Acordului de mediu a fost prevazuta realizarea a doua tuneluri in cadrul Sectiunii E2 in contexul evitarii problemelor de stabilitate și a impactului negativ cu implicatii majore asupra mediului.
Lungimea celor doua tuneluri va fi de aproximativ 2,13 km. Tunelurile vor fi formate din doua galerii unidirectionale prevazute pe fiecare cale de circulatie cu platforma de 11,25 m.
Istoria ‘Rusinii nationale’ – Lotul 2 al Autostrazii Lugoj-Deva, ramas nefinalizat intre Margina si Holdea
In anul 2013, in timp ce drumurile se aflau in subordinea lui Dan Sova (PSD), CNADNR (n.r. – actuala CNAIR) a contractat lucrarile la Lotul 2 al autostrazii A1 Lugoj–Deva cu Asocierea Salini Impregilo -Secol Spa pentru suma de 562 milioane de lei fara TVA, finantarea urmand sa fie asigurata in proportie de 85% din fonduri europene.
In acelasi an, Agentia de Protectie a Mediului a aprobat un acord de mediu, care impune modificarea proiectului initial prin realizarea unor tuneluri, in locul unor sapaturi uriase care practic ar fi despicat muntele.
Compania de drumuri a solicitat constructorului in 2015 sa elaboreze un proiect tehnic de executie a tunelurilor, dar in 2017 s-a razgandit, nu a acceptat sa mai plateasca proiectul, ba chiar a facut pasi prin care sa incerce sa renunte cu totul la ideea de tuneluri. In paranteza fie spus, tunelurile reprezentau si singura varianta prin care se puteau accesa fonduri europene pentru proiect, executivul de la Bruxelles nefiind de acord sa finanteze nicio solutie care ar fi mutilat cadrul natural.
In primavara anului 2017, in timp ce in fruntea transporturilor era Razvan Cuc (PSD), CNAIR a reziliat partial contractul pentru lotul 2, pe portiunea de circa 9 km ce cuprinde zona de tuneluri din lotul 2. A fost o decizie extrem de proasta, cum avea sa se dovedeasca 3 ani mai tarziu.
Salini Impregilo a castigat in 2020 procesul privind rezilierea abuziva a contractului la Curtea Internationala de Arbitraj de la Paris, care a obligat statul roman sa repuna in contract constructorul si totodata sa plateasca despagubiri de 232 milioane de lei, plus alte cateva milioane drept cheltuieli de judecata.
Intre timp, in 2019 a fost reluata licitatia pentru gasirea unui constructor si mai apoi blocata.