TIMIS. Arheologii au continuat lucrarile in jurul conacului Mocioni de la Foeni si au facut noi descoperiri.
La sfarsitul lunii aprilie in curtea conacului Mocioni au fost descoperite 32 de morminte in care se aflau schelete ce dateaza de la sfarsitul secolului al XII-lea sau inceputul celui de-al XIII-lea.
La acea vreme arheologul Florin Drasovean declara pentru opiniatimisoarei.ro ca se asteapta la noi descoperiri, si nu doar ramasite umane.
„Acea terasa a fost locuita inca din preistorie. Primele materiale ceramice, cele mai vechi, se dateaza inca din perioada eneoliticului, circa 4500 inainte de Hristos. Asteptam sa gasim o serie de complexe arheologice care dateaza din aceasta perioada, dar arheologia este pana la urma o stiinta care ofera mari surprize descoperitorului, si in asta consta frumusetea ei„, spunea pentru opiniatimisoarei.ro, Florin Drasovean.
Sapaturile facute de la inceputul lunii mai pana in prezent au scos la iveala ramasite umane, insa nu doar atat. Au fost descoperite si mici elemente din metal. Toate aceste urmeaza sa fie studiate si datate.
„In aproximativ doua saptamani, de cand au inceput sapaturile de pe perimetrul terenului aferent conacului, au fost descoperite morminte, urmand ca prin Raportul de cercetare arheologica sa se detalieze elementele identificate. Nu s-au descoperit constructii sau alte vestigii arheologice de mare importanta care sa impiedice efectuarea lucrarilor de restaurare. Studiile viitoare ale specialistilor vor releva mai multe despre oamenii inhumati in respectiva necropola„, a scris pe pagina sa de Facebook, Marian Constantin Vasile, administratorul public al judetului Timis.
Acesta este coordonator al proiectului de la Foeni si a facut o vizita in teren alaturi de experti ai Ministerului Culturii, care au venit in Timis tocmai pentru a vedea starea proiectului de reabilitare a conacului Mocioni.
Va reamintim, in luna decembrie a anului trecut, Consiliul Judetean Timis a semnat contractul pentru lucrarile de proiectare si executie la Conacul Mocioni din Foeni. Proiectarea dureaza 6 luni, iar executia alte 22.
Antreprenorul care va reabilita imobilul este Asocierea T.T. & CO SOLARIA GRUP SRL – EURAS SRL – GRAPHIC SPACE SRL, lider T.T. & CO SOLARIA GRUP SRL.
Costul total al contractului este in valoare de 9.802.165,25 lei la care se adauga TVA.
Finantarea provine din: Granturile SEE 2014 – 2021 prin Programul RO-CULTURA, bugetul judetului Timis, bugetul de stat.
Odata refacut conacul, acesta ar putea adaposti un muzeu dedicat memoriei familiei Mocioni, biblioteca comunala, dar si spatii pentru evenimente culturale si ateliere pentru redescoperirea mestesugurilor traditionale.
Povestea Conacului de la Foeni
Conacul de la Foeni a fost construit in 1750 si este una dintre cele mai vechi cladiri din aceasta parte de tara. Cel mai important membru al familiei nobile care a locuit aici a fost Andrei Mocioni de Foen, stranepotul preotului aroman Constantin.
Andrei Mocioni s-a nascut la Budapesta, in anul 1812. Jurist de profesie, membru in Senatul Imperial de la Viena, membru fondator al Astrei Romane (1866) si membru onorific al Societatii Academice Romane (1870). In 1869, el mosteneste domeniul de la Foeni, se retrage din viata politica si se stabileste la conac, alaturi de sotia sa, Laura Cernovici. Moare la 24 aprilie 1880 si lasa toata averea Laurei, fapt care provoaca valuri de nemultumiri in familia Mocioni.
Laura Cernovici avea sa lase conacul mostenire unui nepot de-al ei. Astfel, in 1912, proprietar al fostei resedinte Mocioni era baronul Csávossy Gyula. In 1925, mosieri in Foeni erau Jozsef si Andras Csávossy, cat si Antoniu Mocioni de Foen (marele sambelan al Regelui Carol al II-lea). Conacul a fost rascumparat de Antoniu, care a incercat sa-l transforme in casa de cultura, dar moare in anul 1943, cu el stingandu-se linia directa a familiei Mocioni.
Odata cu instaurarea regimului comunist, proprietatea a fost nationalizata. A functionat ani la rand ca baie comunala, gradinita si depozit pentru erbicide si pesticide. In aripa de est a subsolului conacului a fost amenajata o sala de sport. A existat chiar si o sifonarie. Dupa 1990 aici avea sa functioneze o discoteca. Conacul ramane in continuare administratiei locale si e transformat in camin cultural, functie care i-a ramas pana astazi.
Desi aflat intr-o stare avansata de degradare, conacul este impunator prin dimensiuni. Acesta a fost construit dupa planurile arhitectului Otto Wagner, cel care a proiectat de altfel si palatul Mocioni de la Capalnas. Ramura Mocioni de la Foeni a primit domeniul de aici odata cu titlul nobiliar si l-a transformat intr-un leagan politic si cultural pentru afirmarea drepturilor romanilor din Banat.
Conacul este strajuit de porti inalte, frumos asortate cu arhitectura cladirii. Treptele mari, grupate in trei sectiuni, probabil, segmentau conacul in trei zone distincte de locuit. Cladirea centrala, cu coloanele inca semete orientate catre cer, care sustin greutatea frontonului sobru, a ramas inca nealterata.
Surse: banatur.com si prinbanat.ro