TIMIS. Peste 60 de hectare de padure aflate la granita judetelor Timis si Caras-Severin, in fondul forestier al localitatii Criciova, sat Jdioara, au disparut fara urma si fara stirea ocolului silvic din zona, proprietarii pagubiti cu circa 100.000 de euro reclamand faptul ca sunt victimele mafiei lemnului care, in ultimii ani, jefuieste „ca in codru” padurile Banatului.
Defrisarea ilegala s-a facut in doar cateva luni, din toamna anului 2010 pana in primavara lui 2011, iar de atunci pagubasii incearca sa dea de urma „braconierilor” de lemn pentru a-si primi cuvenitele despagubiri, dar si pentru ca taietorii si cei aflati in spatele lor sa fie trasi la raspundere penala.
„Padurea a fost populata, in principal, de gorun, fag, stejar si cires. Am avut si copaci cu diametrul de un metru. Totul a fost ras, defrisat, de persoane care au ramas necunoscute politiei sau padurarilor din zona. Asta, in ciuda faptului ca Legea 46/2008 stabileste ca padurile retrocedate raman in paza ocoalelor silvice, contra unei taxe anuale. Cred ca in jur de 75 de lei pe hectar. In aceste conditii, ni s-a parut ciudat ca padurea noastra a ramas la discretia mafiei lemnului, padurarii spunand, ori de cate ori au fost reclamatii, ca nu-i intereseaza ca <<se taie de la babe>>. In martie 2011, satenii chiar au prins un muncitor care taia copaci cu drujba si-i scotea la drumul forestier cu un TAF, insa acesta a scapat doar cu o amenda, dupa ce TAF-ul descoperit la fata locului si lasat in padure fara volan, pentru a fi luat a doua zi dimineata, a disparut fara urma in timpul noptii. in absenta corpului delict care putea conduce la firma ce exploata lemnul furat, procurorii din Lugoj au considerat ca omul cu drujba nu poate fi facut responsabil de taierea intregii paduri, cata vreme in timpul flagrantului doborase doar un singur copac”, ne-a declarat Felicia Calin, fiica proprietarei ce detine aproape jumatate din padurea furata si transformata in cherestea la vreun gater clandestin din zona.
Politia si Parchetul ii acopera pe „stapanii” lemnului din Timis?
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Timisoara a constatat inca din luna mai 2011 defrisarea ilegala a padurii din Criciova si disparitia masei lemnoase, insa acest lucru nu a determinat politia si parchetul sa-i trimita in fata instantelor de judecata pe cei vinovati. Cu alte cuvinte, exista fapta, dar nu si faptuitorii.
“S-au constatat taieri ilegale de arbori in suprafetele de padure identificate in UPV 82-85 (PD 582), toate apartinand proprietarilor de padure persoane fizice puse in posesie la legile retrocedarii. Taierile ilegale le apreciem ca avand vechime din toamna anului 2010, pana in primavara anului 2011, neexistand limite materializate intre proprietari, nici un proprietar nu are incheiat contract de administrare /servicii silvice cu un ocol silvic autorizat. Din suprafetele de padure a fost extras numai lemnul de lucru, ramanand la fata locului resturi de exploatare si lemnul de foc. Taierile sunt concentrate in suprafete taiate la ras, precum si reducerea consistentei prin bracuire”, au specificat inspectorii ITRSV Timisoara in nota de constatare nr. 2618/05.05.2011.
„Din intregul material probator administrat la dosar rezulta ca in cazul de fata nu se poate dovedi vinovatia domnului Crivineantu Tiberiu, insa este posibil ca drujbistul Horti Nicolae si TAF-istii Maios Dumitru si Maios Mihai sa fi taiat si sustras material lemnos din zonele mai sus aratate, poate chiar cu concursul padurarilor Matei Ionel si Ianas Gelu”, se mentioneaza in referatul intocmit in dosarul 616/P/2011, semnat de agentul principal Zuzac Claudiu.
Cu alte cuvinte, politistii au admis ca faptele si faptuitorii exista, insa le este imposibil sa probeze eventualele vinovatii. Paradoxal, si Parchetul de pe langa Judecatoria Lugoj si-au dat seama de nevinovatia lui Crivineantu, desi inspectorii ITRSV au descoperit in depozitele omului de afaceri material lemnos fara acte de provenineta in valoare de aproape 600.000 de lei.
„Astfel, petenta Cetean Daniela Adriana arata ca la firmele detinute de familia numitului Crivineantu Tiberiu – din procesul verbal de contraventie nr. 0012923/25.05.2011, intocmit de ITRSV Timisoara, si procesul de confiscare valorica nr. 3046/25.05.2011 – reiese fara drept de tagada ca SC Craiul Codrilor SRL avea in depozit cantitatea de 1.522,96 mc material lemnos fara acte de provenienta in valoare de 298.247,70 lei, iar din procesul verbal de contraventie nr. 0012924/25.05.2011, intocmit de ITRSV Timisoara si procesul verbal de confiscare valorica nr. 3049/25.05.2011 reiese fara drept de tagada ca SC Tib&Raz Forest SRL avea in depozit cantitatea de 1735,66 mc de material lemnos fara acte de provenineta in valoare de 297.158,73 lei. (…) Or, in cazul in speta, nu exista nicio proba directa care sa-l incrimineze pe Crivineantu Tiberiu cu privire la taierile ilegale si furtul de arbori din padurea apartinand petentelor, chiar daca la firmele sale a fost descoperit material lemnos achizitionat fara forme legale”, spune neverosimil si prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Lugoj, Dumitru Corneanu, care anunta, totusi, ca cercetarile nu au fost abandonate in acest caz, ci, dimpotriva, a fost format dosarul penal nr. 646/P/2012 in care cercetarile sunt continuate. Acestea fiind spune, dispune neinceperea urmaririi penale fata de Crivineantu Tiberiu sub aspectul savarsirii infractiunilor prevazute de art. 108, 110 din Legea nr. 46/2008.
In cazul in care ar fi fost trimis in judecata, principalul „beneficiar” al taierilor ilegale din padurea Jdioara ar fi riscat inchisoarea de la 6 luni la 16 ani, in functie de valoarea lemnului sustras fata de pretul unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.
Fiind vorba despre gorun si cires, cu siguranta valoarea prejudiciului calculat ar fi fost destul de mare. Reclamantele ne-au sesizat ca intre procurorul de caz, Dan Cristian Tatar, si prim-procurorul Dumitru Corneanu ar exista un oarecare grad de afinitate sau de rudenie, aspect ce ar explica unitatea de vederi in cazul Crivineantu…
Pana la elucidarea misterelor din padurea Jdioara, pagubitii continua sarabanda reclamatiilor, in speranta ca, pana la urma, vreun organism al statului va dori sa reteze tentaculele mafiei lemnului din padurile Banatului.
„Va adresez aceasta petitie in speranta ca aspectele pe care le-am sesizat Corpului de control in Silvicultura din cadrul Ministerului Mediului si Padurilor, si ignorate de acesta, li se va acorda atentia cuvenita. Am atras atentia asupra mai multor nereguli in speranta ca se va face un control la Ocolul Silvic „Ana Lugojana” in urma caruia nu se vor mai eluda multe disfunctii, ilegalitati si abuzuri care au loc in zona Criciova-Jdioara-Nadrag inca din perioada 2004”, precizeaza Felicia Costin intr-o adresa trimisa Ministerului Mediului si Padurilor, in atentia secretarului de stat Corneliu Mugurel Cosmanciuc.
Femeia solicita un inspector serios, intrucat un alt specialist guvernamental venit la Timisoara nu si-a facut treaba. „Domnul inspector Pintescu Florin a fost la Timisoara in 04.04.2012, l-am intalnit la sediul ITRSV, in 05.04.2012 a fost la Ocolul Silvic „Ana Lugojana” din Lugoj, si desi a promis ca va face o inspectie pe teren sa constate cele reclamate de mine, acest lucru nu s-a intamplat, in 06.04.2012 fiind deja la Bucuresti. Nici in momentul de fata nu am primit un raspuns de la acesta”, subliniaza Felicia Costin.
Recent, Garda Nationala de Mediu, Comisariatul Judetean Timis, a constatat din nou taierile abuzive de material lemnos si construirea de drumuri forestiere ilegale in padurea de la Jdioara.
„Padurea care a existat in parcelele respective a fot taiata in cea mai mare parte, cioatele existente in teren sunt marcate cu ciocanul triunghiular AP0902, iar in urma discutiilor purtate cu ITRSV Timisoara am aflat ca aceasta a facut demersurile legale privind sustragerea de material lemnos”, confirma comisarul Marian Eperies, in raspunsul nr. 394/07.03.2013, care totodata atrage atentia ca habitatul forestie din acel teren este intr-o stare de degradare datorita taierii arborilor si dezgolirii solului pe o mare parte a versantului respectiv.