TIMISOARA. O intreaga zona urmeaza sa fie complet reabilitata, pentru a reveni la eleganta de odinioara.
Este vorba despre scuarul din Piata Mocioni, care, cel mai probabil anul viitor, va intra intr-o ampla modernizare.
Cladirea ce margineste scuarul urmeaza sa fie renovata si iluminata arhitectural, iar din scuar vor disparea toate gheretele care exista in prezent.
„Am fost in Piata Mocioni, in Iosefin. Acolo functiona un restaurant, Sinaia. Tot platoul acela este lasat de izbeliste. Cladirile sunt si ele in paragina, dar sunt proprietati private. Vom amenaja frumos acea piata si vom face ca oamenii sa se poata simti bine, sa isi petreaca timpul liber. Nu e o amenajare foarte costisitoare. Trebuie sa punem in valoare acea cladire din spate. Cand ea va fi reabilitata si luminata artistic, o sa arate foarte bine. Punem, poate, o statuie, o sa fie, poate, o fantana. Nu e facut proiectul. E decizia de a pune in valoare acea zona. Va trebui sa se intervina si la carosabil. Unele borduri sunt sparte. trotuarul are denivelari, este cu pavaj mai vechi, si va trebui refacut. Nu putem sa facem acum, ca vine iarna, dar trebuie sa intervenim si acolo”, a spus primarul Nicolae Robu.
Spațiul initial al pietei a fost definit drept un spatiu rectangular similar pietelor din celelalte zone istorice ale orasului, bazate pe structura stradala ortogonala, cu loturi dreptunghiulare de dimensiune apropiata orientate cu latura scurta catre piata.
Din punct de vedere teritorial insa, bulevardul 16 Decembrie 1989 (denumit anterior 6 Martie si Hunyadi) a constituit intotdeauna granita intre cartierele Iosefin si Elisabetin. Piata Alexandru Mocioni este segmentata de bulevard in doua parti distincte, de forma si suprafata inegale. Aceste doua parti, din punct de vedere administrativ, au fost dintotdeauna separate ca apartenenta si au avut inclusiv denumiri diferite. Fragmentul de nord-vest, apartinand cartierului Iosefin si avand o forma triunghiulara, a fost denumit initial Piata Küttl, dupa numele unui primar timisorean, iar ulterior, in anii comunismului, era cunoscuta drept Piata Sinaia, dupa numele restaurantului din zona. Concomitent, fragmentul de sud-est, avand forma trapezoidala si fiind organizat initial ca parc urban, apartinea administrativ cartierului Elisabetin si s-a numit inițial Piata Josif, iar ulterior Asanesti.
Spatiul construit aferent Pietei Küttl se dezvolta in timp inainte de restul pietei. In anul 1894, municipalitatea devine proprietar pe terenul fostei esplanade, insa incearca fara succes sa gaseasca cumparatori pentru noile parcele propuse spre vanzare. Ca solutie la lipsa de atractivitate a zonei propuse spre dezvoltare, municipalitatea decide sa realizeze prin fonduri proprii un imobil in cadrul pietei, unind doua parcele pe latura de vest a pietei pentru a construi intre anii 1896–1897 Palatul Fondului de Pensii al Municipiului, un palat monumental ce functiona ca o casa de raport. Actiunea isi atinge pe deplin scopul, astfel incat pana la sfarsitul anului 1896 sunt vandute cinci parcele din vecinatatea palatului, iar dupa anul 1901 s-a ocupat cu cladiri si frontul de sud al pietei, apartinand cartierului Elisabetin. In anul 1921 avea sa se construieasca pe fostul parc al cartierului Biserica Nasterea Maicii Domnului.
Scuarul de pe partea apartinand cartierului Iosefin se pastreaza ani buni ca o mini gradina publica, pentru ca mai apoi sa devina terasa de restaurant, iar astazi un platou ocupat de tonete.
