(Foto sus: Arhiva ilustrativa)
TIMIS. Arheologi din Romania, Germania si Marea Britanie incearca sa scoata la lumina noi comori ascunse in adancul pamantului la situl arheologic de la Cornesti, la numai 20 km nord de Timisoara. Este vorba de cea mai mare fortificatie din epoca bronzului din intreaga Europa.
Intr-o vreme in care Roma antica si Babilonul erau cele mai importante orase ale lumii cunoscute, iar imperiul hitit era in plina putere, pe meleagurile Timisului de azi exista una dintre cele mai puternice fortificatii din aceasta zona a continentului. La 3500 de ani de la ridicarea cetatii de la Cornesti, arheologii au inceput sa scoata din maruntaiele pamantului fragmente nepretuite din batrana fortareata de altadata. In urma sapaturilor facute in acest an, au fost descoperite case construite in epoca bronzului, dar si elemente de ceramica. Arheologii cred insa ca nu doar cetatea care se afla sub pamant este importanta.
„Zidurile acestea sunt 4 la numar, au 1765 de hectare circumscrise in interiorul lor. Practic vorbim despre aproape jumatate din teritoriul Timisoarei. Zidurile, dupa cercetare, s-au dovedit a fi facute in jurul anului 1500 inainte de Hristos, deci acum 3500 de ani, si undeva pe la anul 1000 au fost scoase din uz. Deci, fortificatia a functionat aproape 500 de ani, la sfarsitul epocii bronzului, intr-o lume in care iubitorii de istorie stiu ca a functionat Troia, lumea miceniana, imperiul hitit. Deci, este o vreme framantata, cu tulburari, cu multe razboaie, mici, mai mari. Stim cantecele homerice care ne dau dimensiunea reala a conflictului, dar aceasta fortificatie imensa a ridicat probleme pentru toti cercetatorii. E atat de mare incat e imposibil de aparat. Aceasta cetate nu este numai defensiva, pentru ca zidurile au 20 de metri latime, vreo 4-5 metri numai valul de pamant, la care daca adaugi si palisada de 1,5 metri, obtii deja o inaltime aproximativa de 5-6 metri, si santul de aparare, de la 2,5 pana la 4,7 metri adancime. Acest lucru ne spune ca aceasta cetate, dincolo de rolul defensiv trebuie sa fi avut si rolul de expunere a puterii unei comunitati, a unei elite razboinice, conduse de un lider suficient de puternic, care a putut sa coordoneze aceasta activitate de construire a cetatii, pentru ca aici nu vorbim numai despre niste palmasi care sapa si taie. Cineva taie lemnul, cineva aduce pamantul, cineva sapa pentru pamant, cineva da de mancare la muncitori si toti cei care au lucrat aici nu pot sa incapa intr-o singura asezare, deci trebuie sa fi fost mai multe asezari care au lucrat coordonati de catre un lider„, a declarat seful sectiei de arheologie a Muzeului Banatului, Alexandru Szentmiklosi.
Zona Cornesti este atat de grozava precum erau Roma sau Babilonul
Primele sapaturi in situl de la Cornesti au inceput in anul 2005, pentru ca in 2007 Muzeul din Berlin sa vina langa arheologii romani cu primele sume de bani pentru a sprijini descoperirile de la Cornesti. De atunci si pana in zilele noastre, nemtii au investitit aproape 1 milion de euro pentru descoperirile din Timis.
„Avem o traditie indelungata in cercetare peste tot in Europa, dar sa lucram aici alaturi de colegii nostri din Romania este foarte important pentru noi. Este unul dintre principalele proiecte ale noastre si sunt cu adevarat impresionat de ce s-a intamplat aici si pot sa spun ca e unul dintre cele mai importante locuri pentru arheologia epocii bronzului, pentru ca este incredibil si uimitor ce avem aici. Si avem acum acum abia primele idei despre ce s-a intamplat aici. Cred ca este unul dintre multele locuri din Europa din urma cu 3500 de ani. Si este important sa intelegem ce s-a intamplat aici, care a fost aria de influenta a acestui loc, cum erau casele construite, cum erau pozitionate casele, ce era in centru. Daca priviti in jur, veti vedea marile ziduri, si colegii mei au spus ca zona Cornesti este atat de grozava precum erau Roma sau Babilonul, dar nu intelegem ce s-a intamplat aici. Acum avem primele idei, si de aceea este important sa facem sapaturile aici si sa intelegem ce s-a intamplat„, a spus Mathias Wimhoff, directorul Muzeului de Istorie din Berlin, prezent si el la sapaturile de la Cornesti.
Si Consiliul Judetean a sprinjinit descoperirile arheologice de la Cornesti, iar presedintele Sorin Grindeanu a promis ca va ajuta in continuare echipa de arheologi. Grindeanu a vorbit si despre posibilitatea promovarii sitului de la Cornesti pentru a aduce si turisti in zona, dar si despre ce se va intampla in viitor cu descoperirile de aici.
„Foarte putina lume cunoaste in Timis ce este aici, si pana ieri ma includeam intre cei care aveau foarte putine cunostinte despre acest sit. Le multumesc pentru deschidere partenerilor nostri,pentru ca mi-au promis ca la anul o sa vina cu o expozitie de la Berlin extrem de interesanta la Timisoara. Am primit propunerile din partea dansilor, si anume, un laborator absolut necesar pentru ce vor descoperi aici, eventuale piste de biciclete, daca se ajunge si gasim o varianta si nu incurca munca dansilor. Nu vreau sa spun lucruri mari, dar suntem extrem de deschisi la a colabora. Pana acum parca au fost mai interesati partenerii nostri din Germania si din Marea Britanie din ce inteleg, decat noi si asta e pacat. Sper, cu timpul, sa incercam si noi sa ne promovam ceea ce avem„, a spus Sorin Grindeanu, liderul CJT.
Imediat dupa cucerirea Banatului de catre habsburgi, valurile de pamant de la Cornesti-Iarcuri au atras atentia topografilor militari inca din 1720, devenind o prezenta constanta pe hartile din secolele XVIII-XIX.
Atribuita initial popoarelor migratoare (mai precis, avarilor), fortificatia de la Cornesti-Iarcuri a fost cercetata sistematic abia in anul 1939, ocazie cu care s-a stabilit ca, cel mai probabil, aceasta fortificatie apartine populatiilor din epoca bronzului. Ca urmare a izbucnirii celui de-Al Doilea Razboi Mondial, cercetarile arheologice au fost sistate, iar in partea a doua a secolului 20 nu au mai fost reluate din cauza lipsei banilor.
Fortificatia de la Cornesti e datata in a doua jumatate a mileniului II, inainte de Hristos, fiind construita de comunitatile culturii Cruceni-Belegis. Desi nu au fost descoperite evidente arheologice care sa indice vreun atac din exterior, sfarsitul fortificatiei este unul violent, fiind incendiata catre sfarsitul mileniului al II-lea. Motivele care au dus la aceasta distrugere sunt obiectiv al viitoarelor cercetari arheologice. In urma cercetarilor facute se poate afirma cu certitudine ca fortificatia de la Cornesti este formata din 4 valuri de pamant concentrice. Dintre acestea sunt inca vizibile valurile de pamant ale incintelor 1 si 2, i doar partiale cele care delimiteaza zonele 3 si 4. Impreuna, cele patru valuri insumeaza circa 33 de kilometri.
Valurile de pamant care au format sistemul de aparare al fortificatiei au fost fixate in jurul unor structuri de lemn, compartimentate.
Alaturi de complexele datate in a doua jumatate a mileniului al II-lea, inainte de Hristos, au mai fost descoperite si complexe apartinand eneoliticului, cat si primei epoci a fierului.
