TIMISOARA. O inscriptie usturatoare la adresa reprezentantilor unei regiuni readuce in prim-plan perceptia negativa de care se „bucura”, in capitala Banatului, romanii din alte zone ale tarii.
„Olteni go east!” („Olteni duceti-va in est” – n.r.) este cea mai noua realizare in materie de graffiti din zona bulevardului Liviu Rebreanu. La suprafata, indemnul care nu contine insulte evidente poate parea doar usor jignitor, in conditiile in care aversiunea multor banateni fata de reprezentantii altor regiuni este de notorietate. Privit din alt punct de vedere, insa, readuce in actualitate eterna intrebare de pe buzele celor catalogati in Banat drept „vinituri”: va disparea vreodata generalizata perceptie negativa sau se va propaga la nesfarsit?
Faptul ca aceasta forma adaptata de xenofobie – indreptata nu asupra strainilor din afara granitelor, ci a celor veniti din alte regiuni ale Romaniei – se transmite din generatie in generatie este evident. Asta in cazul in care nu va imaginati ca persoanele care au scris pe zid cuvintele de mai sus sunt banateni cu suficienti ani trecuti in buletin ca sa fi fost constienti de persecutiile petrecute in perioada regimului comunist.
De ce este o problema
„Intepaturile” constante sau chiar jignirile vadite ii afecteaza pe cei care le cad victime. Fie ca le accepta sau riposteaza la randu-i, persoana vizata de insulte va resimti efectul acestora. „Orice persoana este influentata de primirea unui asemenea mesaj. Reactiile sale depind foarte mult de starea in care se afla in acel moment. Omul poate deveni agresiv, razbunator sau, dimpotriva, poate deveni mahnit si demoralizat”, a declarat psihologul Florentina Bodnari.
Modul in care sunt asimilate rautatile de catre cei veniti din alte zone ale tarii si stabiliti in Timisoara este, intr-adevar, diferit. In schimb, aspectul care certifica prezenta acestei probleme xenofobe este faptul ca aproape toate „viniturile”, indiferent de regiunea din care provin, au perceput-o inca din primele experiente de pe plaiurile banatene.
„Mi-am dat seama, inca din facultate, ca absolventii liceelor timisorene erau tratati altfel fata de cei din alte parti. Cred ca lipsa unui accent evident m-a scapat de probleme mai mari, pentru ca am vazut si cazuri in care asta a facut diferenta. Totusi, eu vad lucrurile astea ca facand parte din micile rautati ale vietii”, a spus Cori Paun, angajat al unei multinationale din Timisoara.
„Da, ma deranjeaza parerea foarte proasta pe care o au banatenii despre cei veniti din alte regiuni. Nu au dreptate sa generalizeze, nici ei nu sunt perfecti. Si eu as avea de comentat, dar nu o fac pentru ca nu e frumos. Lucrurile astea tin de educatia fiecaruia”, a spus si Cristina Moraru, specialist IT.
De unde pana unde
Studiile facute de sociologi identifica radacinile problemei, insa nu pot oferi si solutii pentru aceasta.
„Exista intr-adevar o raportare negativa fata de reprezentantii altor regiuni. Pentru 
Potrivit decanului Facultatii de Sociologie si Psihologie a Universitatii de Vest din Timisoara, oltenii sunt categoria cea mai desconsiderata in Banat, urmati de moldoveni. „In valurile de migranti au existat, pe langa cei doar transmutati aici, numeroase persoane puse pur si simplu in functii de decizie, fara sa aiba acelasi set de valori sau atitudini specifice locului, acelasi angajament comunitar, aceeasi deschidere antreprenoriala si interetnica. Astfel au aparut, inevitabil, tensiunile si problemele. Nu intamplator, cea mai puternic respinsa identitate regionala in Banat este a oltenilor. si moldovenii, care sunt mai indepartati de regiunea vestica, au parte de o respingere, dar mai potolita, pentru ca din punct de vedere institutional, mai ales in anii 60, au fost adusi in pozitii de decizie mai mult oameni din sudul tarii. S-a creat atunci aceasta perceptie publica foarte negativa la adresa unei intregi categorii. Cea mai cunoscuta manifestare a tensiunii acumulate sunt, probabil, bancurile deloc favorabile despre olteni”, a precizat sociologul.
Pot escalada tensiunile?
Situatia creata in Banat de regimul comunist este practic in afara cartilor de specialitate, contrazicand unele dintre cele mai cunoscute teorii sociologice. Fapt care face ca evolutia fenomenului sa fie imposibil de prezis. „Incercarea regimului comunist de a omogeniza identitatile locului pe criterii etnice a produs efecte contrare celor dorite. Romanii au ajuns sa respinga alti romani, preferand un partener etnic diferit, un neamt, maghiar sau sarb. Acest lucru contrazice toate teoriile din psihologia sociala de tip etnocentric, care spun ca etnicitatea este nucleul tare al identitatii sociale a unui subiect. Ori, in Banat se dovedeste ca din cauza acestei experiente istorice particulare, persoanele au ales sa ii prefere pe cei diferiti ca etnie, dar cu care aveau ceva in comun, decat pe oltean sau moldovean, care au fost adusi in zona de catre o putere politica perceputa drept arbitrara, nedreapta, inechitabila si care a perturbat echilibrul locului”, a explicat Alin Gavreliuc.
Desi studiile releva certitudinea existentei fenomenului, ele nu pot anticipa si daca situatia va degenera sau se va ameliora in viitor. „In ultimii ani, populatia Romaniei, in intregul ei, s-a eterogenizat si este greu de anticipat asa ceva. Nu prea se mai poate vorbi despre identitati monoculturale, cum ar fi banatenii get-beget. Am facut o cercetare, cu niste ani in urma, iar din esantionul reprezentativ de timisoreni numai 47 la suta erau nascuti in Timisoara, 27 de procente aveau si parintii in Timisoara si doar o parte infima, de circa trei sau patru la suta aveau si bunici timisoreni. Practic, am constatat ca nu rezidenta te facea timisorean, ci in primul rand impartasirea unui anumit set de atitudini si valori comune. Deci, aceasta este intrebarea, daca valul de migratie se va sfarsi in cele din urma intr-o identitate noua, care isi insuseste acest tipar, sau dimpotriva”, a conchis sociologul Alin Gavreliuc.
Cat de indreptatite sunt cerintele banatenilor
Intors pe oricare parte, apelul la adaptare si acceptare a culturii si traditiilor zonei este unul decent si poate, in timp, sa stinga diferendele. Pentru celelalte manifestari, cum sunt inscriptiile jignitoare din locurile publice, exista solutii dintre cele mai simple. Daca sunt prinsi de politistii locali, spre exemplu, „desenatorii” xenofobi sunt amendati cu aceeasi suma ca si oricare alti vandali prinsi asupra faptei. „Indiferent de mesajul scris, sanctiunile sunt la fel”, a declarat Daniela Seracin, purtator de cuvant al Politiei Locale Timisoara.
Unul dintre cei mai infocati sustinatori ai regiunii autonome Banat, consilierul local Bogdan Herzog, care se numara si printre fondatorii Ligii Banatene, nu crede ca 
„Banatenii au ales sa ii prefere pe cei diferiti ca etnie, dar cu care aveau ceva in comun, decat pe oltean sau moldovean, care au fost adusi in zona de catre o putere politica perceputa drept arbitrara, nedreapta, inechitabila” – Alin Gavreliuc, decanul Facultatii de Sociologie si Psihologie a UVT.
„Ca principiu, nu cred ca are nimeni nimic cu cei veniti din alte zone. Nu cred ca va exista vreodata pasaport de Banat, decat asa ca o idee, ca un concept” – Bogdan Herzog, consilier local si membru fondator al Ligii Banatene.
CITESTE SI: Timisoara, capitala emigrantilor din toata tara? Cum au fost asimilate “viniturile”?