TIMISOARA. Jaf ca-n filme la un muzeu din Olanda, din care au disparut piese inestimabile din tezaurul dacic al Romaniei.
O explozie s-a produs, sâmbătă, la muzeul Drents din Assen, acolo unde erau expuse mai multe obiecte din tezaurul dacic, în cadrul expoziției numite „Dacia. Regatul aurului și argintului”. Procurorii olandezi au anunțat ulterior că mai multe „capodopere arheologice din România au fost furate”, anunță presa olandeză. Directorul muzeului spune că printre acestea se numără și coiful dacic de la Coțofonești.
„Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României. Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare”, a transmis ministerul de externe de la București.
MAE anunță că a informat Ministerul de Interne și Inspectoratul General al Poliției Române, dar și au fost alertate ambasadele României în toate țările vecine pentru a cere sprijin autorităților competente.
Hotii au aruncat in aer, cu dinamita, un zid exterior al muzeului olandez. Jaful a durat doar 2 minute.
Muzeul Național de Istorie a României a organizat cu sprijinul Ministerului Culturii o expoziție temporară cu titlul Dacia, regatul aurului și argintului, la Muzeul Drents din Assen, Țările de Jos, in perioada iulie 2024 – ianuarie 2025.
Expoziția se desfasura la inițiativa Muzeului Drents, una dintre cele mai vechi instituții muzeale olandeze, care și-a dorit să aducă în atenția publicului, o parte mai puțin cunoscută lor din istoria antică a spațiului est-european, însă foarte spectaculoasă prin unicitatea și frumusețea artefactelor arheologice.
Muzeul National al Banatului participa si el la expozitia din Olanda, unde este expus colierul din mormântul sarmat de la Sânnicolau Mare, piesă cu o valoare istorică excepțională, ilustrativă pentru utilizarea metalelor prețioase în perioada în secolul I.
Din fericire, piesele de la Timisoara aflate in expozitie, care formeaza colierul sarmat de la Sannicolau Mare, scos la lumina in 1947, nu au fost furate in timpul jafului de sambata.
UPDATE: Printre obiectele furate se numără 3 brăţări dacice din aur şi piesa centrală a expoziţiei, coiful de aur de la Coţofeneşti, care fusese prezentat în toate materialele promoţionale, dar este posibil ca şi alte obiecte să fi fost furate.
Expoziţia, care nu a mai fost niciodată prezentată la nivel internaţional la această scară, a inclus articole precum bijuterii ceremoniale şi obiecte religioase datând din secolul al XX-lea î.Hr. Peste 70.000 de vizitatori au trecut pragul expozitiei.
România avea la expoziția din Olanda 673 de piese.
„S-au dus țintit la vitrinele în care erau Coiful de Aur de la Coţofeneşti și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia. Din informațiile pe care mi le-au dat colegii olandezi, au fost vizate doar coiful și brățările dacice.
Toate exponatele erau asigurate. Nicio expoziție nu se poate fără asigurare. Sunt prevederi legale. Piesele trebuie recuperate, nimeni nu-și dorește bani în loc de piese„, a spus pentru Hotnews.ro Ernest Târnoveanu, directorul muzeului Național de Istorie.
Coiful din aur pur de la Coțofenești este unul dintre cele mai valoroase artefacte dacice descoperite în România și datează din secolul IV î. Hr., cel mai probabil ar fi aparținut unui conducător al dacilor.
Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, de către un elev al școlii primare din localitate. Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, aproape intactă. Îi lipsește doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat.
Coiful de aur a fost adus inițial la Muzeul Național de Antichități, din București, și păstrat acolo până în 1970, fiind expus în prezent la Muzeul Național de Istorie a României, în sala de tezaur.
Coiful de la Poiana Coțofenești este datat în jurul anilor 400 î.e.n. Foarte probabil, obiectul a aparținut unui rege geto-dac – căpetenie a unei formațiuni politice autohtone constituită în zonă, pe la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV i.e.n.
Coiful are o calotă de aur împodobită cu șapte rânduri paralele de nasturi conici radiați, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din față reprezintă o pereche de ochi holbați, cu sprâncene duble și întoarse în așa fel încât să inspire groază. (Același motiv apotropaic se regăsește și pe alte coifuri antice descoperite pe teritoriul României.) Cea din spate, despărțită în două registre, înfățișează în registrul superior figuri de oameni fantastici, cu picioarele în formă de șerpi, iar în cel inferior animalele fantastice urmărindu-se unele pe altele. Cele două plăci laterale reprezintă scene de sacrificiu, cu preoți purtând pe cap tiare. După alți autori, pe cele două obrăzare fixe dreptunghiulare, care au fiecare câte un orificiu la bază, este reprezentată aceeași scenă de sacrificiu: un războinic înjunghiind un berbec.
Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰. Tabla de aur utilizată pentru producerea coifului de paradă de la Coțofănești are grosimi variabile. Acestea merg de la 2,82 mm, în partea de la bază, până la numai 0,76 mm, în zona superioară calotei păstrate. Corpul principal al coifului de paradă de la Coțofănești are înălțimea totală de 24,32 cm, având diametrul interior, în zona mediană (în zona ochilor), de 18,42 cm, de 17,6 cm (în dreptul urechilor) și de numai 13,5 cm, în zona rupturii calotei.
