TIMISOARA. Auditorium-ul Centrului de Conferințe al Universității Politehnica Timișoara a găzduit joi, 16 septembrie 2021, un eveniment aniversar de înaltă ținută, organizat cu prilejul aniversării unui secol de existență a Școlii Politehnice timișorene și a 70 de ani de la înființarea filialei locale a Academiei Române pentru a împărtăși viziunea rolului pe care Universitatea Politehnica Timișoara și Academia Română – filiala Timișoara și-l asumă și pe viitor în dezvoltarea orașului, a regiunii și chiar a țării, prin îmbogățirea științei și culturii, așa cum au făcut-o și până acum.
În deschiderea evenimentului, moderat de prof.univ.dr.ing. Sorin Mușuroi, prorector al UPT, care a prezentat și un scurt istoric al condițiilor în care a fost înființată Politehnica Timișoara, al evoluției acesteia și al rolului pe care Politehnica l-a jucat în înființarea filialei locale a Academiei Române, au fost adresate mesaje aniversare de către conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara, academician Dan Dubină, președintele Academiei Române – filiala Timișoara, academician Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, academician Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române (mesaj video) și Î.P.S. Ioan Selejan, arhiepiscopul Timișoarei și mitropolitul Banatului.
În cuvântul său, rectorul UPT, conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, a amintit eforturile care au fost depuse pentru înființarea primei instituții de învățământ superior din vestul țării, Școala Politehnică din Timișoara, despre spiritul Politehnicii, despre care vorbea și Regele Ferdinand în celebra frază devenită motto-ul instituției – „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa” -, despre legătura permanentă a Politehnicii cu mediul economic din oraș, dar și despre rolul pe care Politehnica timișoreană l-a jucat în dezvoltarea învățământului superior din oraș, iar ulterior și din întreaga regiune, și în înființarea filialei locale a Academiei Române. Referindu-se la timpul prezent, rectorul UPT a amintit și despre fondarea Alianței Române a Universităților Tehnice – ARUT, la inițiativa UPT, despre absolvenții universității, răspândiți în toată lumea, dar și despre provocările de viitor.
Președintele Academiei Române – filiala Timișoara, academician Dan Dubină a subliniat faptul că Școala Politehnică a fost nucleul în jurul căruia s-a conturat și cristalizat viața academică din Banat, dezvoltarea economică a Banatului impunând înființarea, în primul rând, a unei Politehnici. Ulterior, pe structura centrelor și laboaratoarelor acesteia, la 1 septembrie 1951, a fost înființată filiala locală a Academiei Române, inițial cu 4 colective de cercetare, cel mai puternic fiind cel de științe inginerești. De altfel, academicianul Dan Dubină a amintit și de recunoașterea națională și internațională de care se bucură școala de inginerie din Timișoara, despre adevăratele școli de cercetare constituite la Timișoara de Politehnică și de Academie, apreciind colaborarea dintre cele două instituții ca pe un joint-venture de succes.
Secretarul general al Academiei Române, academician Ioan Dumitrache, a menționat, în discursul său, evoluția Școlii Politehnice din Timișoara, în care se poate vorbi despre un adevărat spirit academic, ceea ce a dus la dezvoltarea orașului, a Banatului și chiar a ăntregii țări, subliniind și simbioza naturală care s-a creat între Universitatea Politehnica Timișoara și Academia Română, marile personalități ale urbei, deopotrivă membri ai corpului profesoral al Politehnicii și ai Academiei, fiind adevărate modele pentru generațiile care au urmat.
Președintele Academiei Române, academician Ioan Aurel Pop a transmis, în cadrul unui mesaj video, cele mai bune gânduri întregii comunități academice din Banat, care și-a adus, de-a lungul istoriei, o însemnată contribuție la îmbogățirea științei, în special după înființarea Școlii Politehnice din Timișoara, filiala locală a Academiei Române având, pe întreaga perioadă a existenței sale, o pondere mai mare a științelor inginerești.
În cadrul festivității aniversare, Î.P.S. Ioan Selejan, arhiepiscop al Timișoarei și mitropolit al Banatului, a amintit bazele științifice pe care, încă de la primul rector, Traian Lalescu, s-a construit Școala Politehnică din Timișoara, despre premierele plecate din Politehnica timișoreană, dar și despre rolul absolvenților ingineri și arhitecți în proiectarea și construcția unor biserici.
A doua parte a evenimentului aniversar a fost reprezentată de Conferința cu tema „Noi tendințe în știință”, în cadrul căreia au fost prezentate mai multe expuneri:
-
„Vivat, crescat, floreat! Universitatea Politehnica Timișoara la centenar” – prof.univ.dr. Mircea Dumitru, membru corespondent al Academiei Române;
-
„Știință – tehnologie. Societatea viitorului” – academician Ioan Dumitrache;
-
„Inginerii în primii ani ai Academiilor de Științe” – academician Dorel Banabic;
-
„Modelul de colaborare academic și universitar timișorean” – academician Păun Ioan Otiman.
În cadrul festivităților, rectorul UPT, conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, și președintele Senatului, prof.univ.dr.ing. Radu Vasiu, au înmânat plachete și monede aniversare academicienilor Ioan Aurel Pop, Mircea Dumitru, Dan Dubină, Ioan Dumitrache, Dorel Banabic, Păun Ioan Otiman, Ion Boldea, Zeno Gârban, Ștefan Iosif Drăgulescu, Ladislau Vekas, Liviu Marșavina, Vasile Marinca, Radu Emil Precup, iar președintele Academiei Române – filiala Timișoara, academician Dan Dubină, a acordat diplome de excelență academicienilor Ioan Dumitrache, Păun Ioan Otiman, Dorel Banabic și ÎPS Ioan Selejan, mitropolitul Banatului.
Tot în cadrul evenimentului au fost lansate patru volume din seria „Monografiile UPT”: „Trilogia profesorilor” – Sabin Ionel, „100 Scientific Books in Highlight” – Daniel Dejica-Carțiș, „Electric Machines: UPT Selected Contributions” – Ion Boldea și „Electric Drives: UPT Selected Contributions” – Sorin Mușuroi.
Ambianța festivă a fost în mod fericit completată de un moment de muzică clasică susținut de maestrul Sorin Petrescu la pian și Laura Ristic-Roman la vioară.
* * *
Imediat după Primul Război Mondial, în 1920 a fost înfiinţată la Timişoara Şcoala Politehnică, spre care s-a îndreptat marea majoritate a tinerilor din Banat și Ardeal. Aceasta a făcut ca, încă de la început, în Politehnică să se dezvolte un corp profesoral de elită, cu o pregătire ştiinţifică elevată, conştient de nivelul necesar pregătirii viitorilor ingineri şi pe care l-au instaurat în şcoală, asigurând o pregătire temeinică. La această şcoală s-a format o pleiadă de ingineri care au contribuit la dezvoltarea industriei din Banat, ca şi a altor regiuni, şi care au participat la însuşirea tehnologiilor din toate domeniile pentru acoperirea nevoilor ţării noastre. Timișoara a devenit un centru din care au plecat serii de specialişti pentru a-şi îndeplini misiunea pentru care s-au pregătit. Existenţa specialiștilor de înaltă factură, cu o pregătire superioară obţinută în ţară şi în străinătate, care au format tineri specialişti în domeniul tehnic, a constituit, totodată, o componentă importantă de polarizare a forţelor de evoluție mai accelerată a centrelor științifice și de cultură.
Evoluţia economică complexă, de ansamblu a Banatului, dezvoltarea unor centre industriale şi comerciale, apariţia unor premiere mondiale în domeniul tehnicii au făcut din provincia bănăţeană un loc de atracţie, în primul rând pentru mulţi ingineri de seamă, care au constituit, pe aceste meleaguri, centre de cercetare importante. Pe acest fundal economic şi social, au apărut şi primii embrioni ai cercetării ştiinţifice bănăţene.
Realizarea vechiului deziderat al Banatului, de a avea învăţământ universitar la Timişoara, se va împlini după Marea Unire, în 1920, prin înfiinţarea Şcolii Politehnice. Acest prim nucleu universitar, coagulat în jurul unor matematicieni, ingineri și oameni de cultură de seamă, precum Traian Lalescu (primul rector al Şcolii Politehnice), Victor Vâlcovici, Tiberiu Brediceanu a constituit embrionul fecund al viitoarei vieţi academice în Banat. Apariţia şi dezvoltarea laboratoarelor ştiinţifice în cadrul Şcolii Politehnice vor crea climatul propice cercetătorilor de frunte din domeniul ştiinţelor tehnice, fundamentale şi avansate, precum şi al matematicii, fizicii şi chimiei.
Încă de la începuturi, în Școala Politehnică timișoreană s-au creat, prin strădania cadrelor didactice valoroase și clarvăzătoare, tradiții sănătoase privind legătura permanentă dintre școală și producție, colaborarea dintre cadrele didactice și marile întreprinderi economice, organizarea de laboratoare pentru munca de cercetare științifică și activitatea practică cu studenții, tradiții care au fost perpetuate și amplificate de-a lungul întregii existențe a universității.
Înființarea Școlii Politehnice din Timișoara a contribuit din plin, așa cum au gândit făuritorii ei, la dezvoltarea economică și socială a regiunii. Politehnica s-a manifestat în primul rând ca un nucleu de știință și a asigurat personal de înaltă calificare marilor întreprinderi din zonă, facilitând astfel dezvoltarea unei industrii puternice, moderne și competitive. Documentele prezente în arhivele instituției relevă însă și rolul cultural, de sursă pentru răspândirea științei și culturii pe care și l-a asumat Școala Politehnică din Timișoara, în spiritul larg al oricărei universități cu chemare umanistă, de știință pură sau aplicativă.
Încă înainte de anul 1948, viața științifică din Banat se coagulează în jurul unor personalități precum: Cornel Micloși, Dan Mateescu, Remus Răduleț, Ilie Murgulescu, Coriolan Drăgulescu, Alexandru Cisman, formați la Berlin-Charlottenburg, Karlsruhe, Göttingen, Dresda, Nancy, Versailles etc., profesori în Școala Politehnică din Timișoara, care au construit nucleele de bază ale Bazei de Cercetări a Academiei Republicii Populare Române, creată la 1 septembrie 1951.
Acesta a fost un eveniment remarcabil, care era însă iminent, dat fiind nivelul științific și cultural la care s-a ajuns prin dezvoltarea Politehnicii cu noi facultăţi şi, ulterior, prin înfiinţarea celorlalte universităţi: Universitatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Universitatea de Vest. În modul acesta, ansamblul Universitate – Academie a fost realizat.
După înființare, în laboratoarele Bazei ştiinţifice şi ale catedrelor de profil s-au dezvoltat cercetări de excepţie în toate domeniile, contribuind la afirmarea Timișoarei ca unul dintre principalii poli academici ai României.