Frumoasa poveste de dragoste asezonata cu migdale, miere si apa din flori de portocale. Asa s-ar descrie seara indragostitilor petrecuta intr-un cadru elegant cu prajituri si culturi diferite.
O tanara din Casablanca al carui nume inseamna “Ocean adanc” (Nawal) si un domn carismatic care o priveste cu multa dragoste. Prajituri mici si frumos aranjate pe platouri, valsuri vieneze si o sofisticata multime de cupluri. Toate astea s-au petrecut la Swiss House Timisoara in cadrul degustarii de prajituri marocane organizate cu ocazia zilei iubirii.
Povestea incepe in 2004 cand frumoasa din Maroc si-a intalnit iubirea. Plecat din Romania in Statele Unite, sotul roman o intalneste in Maroc. Incepe o sincera prietenie care ajunge la cotele iubirii. Se indragostesc si calatoresc mult de la unul la celalalt. Sotul lui Nawal marturiseste ca a facut multe drumuri ca sa o vada pe cea care urma sa ii devina sotie. Dupa un timp si dupa lungi excursii facute in Romania, au decis de comun acord sa se casatoreasca si sa se stabileasca aici.
Din 2006, formeaza un cuplu care emana iubire si respect in jurul lor. Nawal spune ca “ne sustinem, ne gatim si ne iubim ca orice alt cuplu. Doar ca la noi este si mai frumos pentru ca am trecut prin multe ca sa ajungem asa”.
Spune despre iubire ca distanta sau cultura nu o face mai putin importanta, ci dimpotriva, poate o incheaga mai bine. O declaratie de dragoste spusa in Maroc este identica cu una spusa in Romania, pentru cei doi. “Te iubesc” sau “Kanbric” inseamna acelasi lucru in orice colt al lumii. Sotul ei ne declara in limbi diferite “te iubesc, it`s the same thing aici sau in Maroc”.
A invatat limba romana in 3 ani si a urmat o scoala de cofetari din Romania care sa ii ateste si sa ii permita sa faca prajituri “cu acte in regula”. Pentru ea este un hobby, care a dus la prima ei iesire in public prin aceasta seara destinata prietenilor si indragostitilor. Nawal se gandeste sa faca o traditie din asta pentru ca este mult prea pasionata de ceea ce face. Fiind un hobby foarte bine inchegat, Nawal face asta foarte des pentru sotul ei despre care vorbeste cu un aer simplu si pasional in acelasi timp.
Intrebata care este legatura intre iubire si prajituri, Nawal ne-a raspuns scurt si clar: “Sotul meu”. Totul se invarte in jurul povestii de dragoste dintre ei.
Prajiturile marocane sunt ca si fursecurile romanesti. Nu contin gram de crema si se deosebesc de cele romanesti prin ingredientele continute. Migdale, susan, guma arabica (cumparata numai din Maroc), apa din flori de portocal si un inlocuitor sanatos al zaharului – mierea. Acestea sunt principalele ingrediente care compun micile prajituri. Totul este foarte sanatos, Nawal fiind un cofetar care militeaza pentru sanatate si calorii putine. Cei prezenti au degustat chebakia, baklawa marocan, fekkas, macarons, fursecuri cu migdale.
Toate prajiturile au fost indulcite cu miere de salcam, preferata marocanei. Modul de preparare nu este diferit de cel romanesc.
Intalnirea a fost intermediata de Ama Petritan, blogger-ita devenita foarte cunoscuta in Timisoara pentru bunatatile sale culinare. Ama isi propune sa aduca in fata publicului ceva nou si inedit de fiecare data. Degustarea prajiturilor a fost urmata de servirea unui ceai marocan cu o puternica savoare de menta. Pentru cei ingrijorati de calorii, invitatia celor de la Scoala de Dans Magnum VRD a scos pe ring cupluri in pasi de salsa, tango, sau vals. Intre timp, nu a lipsit o degustare de prajituri romanesti si un mic discurs tinut de Nawal.
Imbracata intr-o rochie de seara diafana, croita manual, din Maroc, Nawal spune despre Timisoara ca “desi este un oras mic comparativ cu Casablanca, m-am obisnuit si imi place mult aici”.
Si pentru ca iubirea trebuie sa fie pretutindeni, la degustarea de prajituri a fost prezent si managerul din Timisoara al asociatiei „Little People Romania”, Amalia Kuglis. Pentru cei prezenti a fost amenajata o urna cu donatii, iar in schimb cei cu inima mare au primit bratari galbene. Banii vor merge pentru traiul mai bun al copiilor cu cancer. Evenimentul a fost si un bun prilej pentru sensibilizarea publicului care a avut ocazia sa faca o fapta buna si mareata pentru copilasii bolnavi de care se ocupa asociatia amintita.