Comisia Europeana a declansat zilele trecute procedura de infringement pentru mai multe orase din tara, printre care se numara Timisoara si Bucuresti. Adica, autoritatile locale risca amenzi de la UE in cazul in care nu-si rezolva problemele. Seful Directiei de Mediu din cadrul municipalitatii, Vasile Ciupa, spune ca este de fapt o problema de birocratie.
„E o problema intr-adevar, legata de tot ceea ce inseamna depasirile la PM10, un indicator referitor la dimensiunea prafului care exista in aer. Intr-un an de zile, in conformitate cu normele europene, sunt 35 de depasiri care sunt acceptate. Din pacate, in anul trecut s-a depasit acest numar, am avut aproape 80 de depasiri. Sigur ca am inceput sa fim intr-un program special de monitorizare. Infringementul este o procedura care dureaza ani de zile pana se ajunge la sanctiuni de natura materiala, financiara. Oricum, avem foarte mult de lucru. Exista deja o echipa lucrativa, formata din importantele institutii ale statului. Ma refer la Agentia de Mediu, Garda de Mediu, Politia Rutiera, Registrul Auto Roman si asa mai departe. Sunt multe de facut”, ne-a declarat Vasile Ciupa.
Numai anul trecut, in Timisoara s-au eliberat peste 2.400 de autorizatii de constructie, la care se adauga in jur de 1.000 de acte normative date de Agentia de Mediu.
Potrivit acestuia, intr-un ordin al ministrului Mediului din 2002 privind calitatea aerului se face referire nu la Timisoara, ci la aglomerarea urbana Timisoara.
„Acest lucru inseamna Timisoara cu toate cele 11 localitati riverane. Incepand de la Sag, ajungand pana la Sanandrei, Becicherec, Dumbravita si asa mai departe. Aerul din Timisoara intr-adevar are aceste depasiri. In primul rand de vina sunt constructiile. Tehnologia care exista astazi se desfasoara in aer liber, nu se desfasoara intr-un cadru inchis. Aceasta tehnologie genereaza mult praf. Avem deja un program special, s-au dat peste 300 de amenzi numai anul acesta de catre Politia Rutiera si de catre Politia Locala sau de catre Garda de Mediu, respectiv primarie pentru santiere”, a mai explicat Ciupa.
Responsabilii de mediu din primarie au calculat ca in zona de Sud a orasului, pe unde se construieste acum centura de ocolire, trec aproape 1.300 de masini pe ora. In plus, spun ca nu exista mana de lucru care sa le controleze si sa le amendeze pe cele care aduc praful si noroiul din afara orasului. Vantul este si el de vina, caci aduce praful de la utilajele care lucreaza la autostrada.
Edilii Timisoarei incearca sa controleze depasirile de praf. Seful Directiei de Mediu e preocupat insa si de alte orase din lume. Vorbim despre marile metropole europene.
„Sunt multe orase care depasesc procentul stabilit prin normativele europene. Budapesta are 34 de micrograme fata de 10 cat accepta Organizatia Mondiala a Sanatatii, Roma – 21,4, Barcelona la 34, Bucuresti conduce detasat cu 38 de micrograme. Intr-un studiu facut anul trecut, au fost studiate 25 de orase din Europa si Bucurestiul este pe primul loc”, a conchis Vasile Ciupa.
Reprezentantii Garzii Nationale de Mediu spun ca Timisoara trebuie sa dea acum explicatii suplimentare. La fel si Ministerul Mediului. Comisarul general al garzii, Silvian Ionescu, a precizat ca autoritatile romane au la dispozitie 60 de zile pentru a clarifica rezultatele raportului.
UE admite maximum 7 depasiti pe an, or in Timisoara indicatorii au ajuns la peste 50 de depasiri!
Statiile de monitorizare ale calitatii aerului din Calea Sagului si Calea Aradului au aratat cat de prafuit este orasul. Anul trecut, desi nivelul maxim admis de depasiri pe an intr-un oras european este de 7, in Calea Sagului au fost 51, iar pe Calea Aradului, 40 de depasiri. Sanctiunea aplicata de Garda de Mediu pentru Primaria Timisoara a fost un avertisment, dar si acesta este grav, conform comisarilor de mediu.
“Vor fi din nou probleme in acest an daca nu vom convinge Primaria sa spele acum strazile. Pe strazi este praf, iar maturarea nu ajuta la nimic. Nu inteleg cum in alte mari orase din Romania nu este atata praf. Nici la Bucuresti nu sunt asemenea depasiri la indicatorul PM 10. Praful putea fi colectat o data cu zapada adunata la marginea strazii, pentru ca s-au strans gramajoare. Primaria nu a avut fonduri si pentru colectat zapada, iar acum praful sta colectat la marginea bordurii”, a declarat Silviu Megan.