TIMISOARA. S-au nascut aici sau au venit din alte parti, insa si-au pus toata maiestria si priceperea in slujba Timisoarei si a locuitorilor ei si au transformat orasul de-a lungul anilor dintr-o cetate medievala intr-o asezare moderna care a scris pagini insemnate in istoria Europei.
Opiniatimisoarei.ro continua ‘CAMPANIA ‘PRIMARI CU CARE NE MANDRIM’ si va invita sa ii cunoasteti
mai bine pe cei mai reprezentativi edili care au condus capitala Banatului in cei peste 300 de ani de la eliberarea de sub dominatia otomana. Veti afla lucruri inedite despre primari cu viziune si devotament care au iubit nespus Timisoara, care au carmuit-o cu intelepciune, au inzestrat-o, au ingrijit-o si reprezentat-o cu demnitate in fata lumii.
Timp de mai multe saptamani va aratam reusitele unor primari care au condus destinele Timisoarei.
De aceasta data il aducem in fata dumneavoastra pe Cornel Grofsorean, cel care i-a urmat in functie lui Stan Vidrighin si a condus Timisoara timp de doua mandate.
S-a nascut in 27 octombrie 1881, la Periam, iar ca si elev s-a plimbat prin mai multe localitati. A invatat la Panciova, Becicherecu Mic, Lugoj, Sibiu si Beius. Ca student, urmeaza cursurile Facultatii de Drept de la Budapesta. Dupa absolvirea acesteia, Grofsorean revine in tara si isi ia licenta in Stiinte Administrative la Universitatea din Oradea, pentru ca apoi sa isi dea doctoratul la Cluj-Napoca.
Anul 1913 il gaseste pe Grofsorean la Lugoj, unde era stabilit si unde avea si un cabinet de avocatura.
Dupa intrarea Romaniei in razboi ajunge pe frontul din Italia ca ofiter de artilerie si lupta in bataliile de la Doberdo si Piave, si revine in Lugoj dupa caderea monarhiei austro-ungare. In 1920 devine prefect de Caras-Severin insa numai pentru un an.
In 30 aprilie 1921, Cornel Grofsorean este ales primar al Timisoarei, scaun in care il inlocuieste pe Stan Vidrighin, si va ramane mai putin de un an in aceasta pozitie. La numai o zi de la numirea in functie participa de alte oficialitati ale orasului la dezvelirea bustului din bronz al regelui Ferdinand, la Cercul Militar.
In 23 si 24 mai, primarul Grofsorean il primeste la Timisoara pe George Enescu, cel care a sustinut si doua concerte la Timisoara in acele zile.
Doua luni mai tarziu, edilul participa la prima mare reusita a primului sau mandat, deschiderea strandului din Fabric.
Al doilea lucru notabil ce are loc in mandatul lui Grofsorean se intampla la finalul anului 1921, cand la
Timisoara ia fiinta echipa de fotbal Politehnica Timisoara, cea care avea sa poarte culorile alb-negru.
Certificatul de nastere este semnat in 4 decembrie, iar presedinte era desemnat Victor Vlad.
O luna mai tarziu, caderea guvernului condus de maresalului Averescu duce si la inlocuirea lui Grofsorean din scaunul de primar cu Stan Vidrighin. Presa vremii incepe o campanie de denigrare a sa, care se incheie in tribunal.
„Batalia asta a durat mai multe luni pentru ca nu am ramas impasibil, dar rezultatul campaniei a fost ca timp de doi ani nimeni nu a mai indraznit sa deschida usa biroului meu„, se arata in Analele Banatului care ne ofera un citat din edilul care si-a aparat reputatia in instanta.
Dupa ce a fost prefect de Caras-Severin si primar al Timisoarei, Cornel Grofsorean devine deputat de Timis-Torontal in 1926, ca membru al partidului condus de maresalul Alexandru Averescu. Ramane insa in aceasta demnitate mai putin de un an, dupa care renunta la deputatie, dar si la calitatea de membru al Partidului Popular, ramanand insa un admirator al maresalului Averescu si al politicilor sale.
La jumatatea anului 1931, Cornel Grofsorean revine in scaunul de primar al Timisoarei, unde este instalat in data de 17 august. Trei saptamani mai tarziu, impreuna cu alte oficialitati ale orasului, participa la punerea pietrei de temelie a bisericii ortodoxe din cartierul Iosefin.
„Parohia Iosefin a fost infiintata in anul 1921 ca urmare a demersurilor facute de vrednicii credinciosi Iacob Marian si Emanoil Ungureanu. Biserica parohiala, cu hramul Nasterea Maicii Domnului, a fost construita intre 1932-1936, dupa planurile arhitectului Victor Vlad„, se arata pe biserici.org.
In momentul in care el a revenit in scaunul de primar, in centrul Timisoarei erau in plina desfasurare lucrarile de constructie a Palatului Bancilor Banatene, sau a ceea ce noi numim astazi, Hotel Timisoara. Autorizatia de constructie a fost data cu cateva luni inainte ca Grofsorean sa revina in fotoliul de primar, iar cladirea avea sa fie finalizata la un an dupa plecarea sa din functie.
La sfarsitul anului 1931, la Timisoara are loc un eveniment cultural de inalta tinuta. George Enescu sustine trei concerte la Timisoara, in 25, 26 si 27 noiembrie, iar primarul Grofsorean organizeaza un dineu in cinstea maestrului cu ocazia implinirii a 50 de ani.
„La banchet, primul care a ridicat paharul in sanatatea sarbatoritului a fost domnul primar dr. C. Grofsorean, care in cadrul unui discurs esential a aratat, analizand deosebirea dintre soarte si destin, cum acum 20 de ani, la Lugoj, sub alt regim, a cunoscut pe acest reprezentant al geniului muzical, cum gloria maiestrului s-a proiectat asupra sufletului celor implicati si cum acum 10 ani, tot in calitate de primar al Timisoarei a salutat pe acest geniu al neamului, iar acum tot în calitatea de presedinte al comisiei interimare a Municipiului participa din nou la sarbatorirea aniversării celor 50 de ani de viata ai maiestrului. Domnul primar isi termina cuvantarea urand maiestrului, ca si iubileul de 60 de ani sa-l serbeze in Timisoara„, se arata pe primariatm.ro.
In semn de recunosinta, si maestrul Enescu lasa un ‘cadou’ primariei, o fotografie cu autograf.
La inceputul lui 1932, primarul se preocupa si de dotarea bibliotecii orasului, in patrimoniul careia reuseste sa aduca sute de volume reprezentative ale culturii romanesti si universale.
Grofsorean profita de pozitia pe care o detine in administratie si alaturi de Iosif Nemoianu, Victor Blasian si alti intelectuali, infiinteaza Institutul Social Banat-Crisana, la infiintarea caruia este prezent si Dimitrie Gusti.
„Folosindu-se de tehnica monografică a lui Gusti, Grofsorean si echipa sa de la I.S.B.C. investigheaza in mod stiintific problemele societatii banatene din perioada interbelica. Aportul lor marcheaza un progres important, monografiile intocmite de echipa institutului sub coordonarea lui Grofsorean scotand la iveala numeroase aspecte ale satului banatean, foarte putin cunoscute pana atunci, cu referire in special la problema depopularii. Rezultatele studiilor au fost publicate in Revista Institutului Social Banat Crisana (1933 – 1946), infiintata tot de Grofsorean„, se arata pe enciclopediaromaniei.ro.
In primele luni ale anului 1932 incepe o alta lucrare aprobata de administratia orasului, si anume o noua extindere a Uzinei de apa nr. 1, dupa ce prima fusese incheiata cu 6 ani mai devreme.
„Prima extindere de capacitate la 9,8 mc/zi s‑a realizat in anii 1925‑1926, prin executarea a 6 foraje la grupurile de fantani 1 si 4, si a 3 foraje la grupul 3 de fantani. Tot acum se adauga doua filtre la deferuginatorul 1, ajungand la un total de 10. Pentru ca se constata o fortare a deferuginatorului existent, in perioada 1932‑1934 se ridica si se pune in functiune si deferuginatorul nr. 2. Acesta era format din 6 camere de pulverizare, cu o suprafata de 210 mp, din decantoare si 8 filtre rapide, identice cu cele existente. Rezervorul suplimentar necesar a avut capacitatea de 2.700 mc, in 2 compartimente, in timp ce statia de pompare in treapta a doua a ramas neschimbata„, se arata in volumul „Alimentarea cu apa a Timisoarei”
In 18 iunie 1932 este inlocuit din functie de Cornel Lazar, si nu va mai reveni in administratie. Isi continua activitatea de cercetare la Institutul Social Banat-Crisana, unde publica mai multe studii in revista institutiei. Publicatia avea sa apara doar cu 27 de numere si sa dispara in 1946.
Cornel Grofsorean ramane la conducerea institutului pana la sfarsitul vietii sale, in 1949, timp in care avea sa lege si o stransa prietenie cu Dimitrie Gusti.
Cornel Grofsorean a ramas in istorie si ca scriitor. In 1943 a aparut una dintre creatiile sale, „Pe marginea unor monografii germane din Banat”, aparuta in urma studiilor realizate de Institutul Social Banat – Crisana. A doua carte avea sa apara cu trei ani inainte de moartea sa si se numeste „Banatul de altadata si de totdeauna. Sinteza problemelor istorice si social-politice”.
Cornel Grofsorean da si numele unei strazi din Timisoara, cea care leaga Alexandru Odobescu de
strada Romulus, si care are aproximativ 300 de metri.
Campania opiniatimisoarei.ro ‘Primari cu care ne mandrim’ continua saptamana viitoare cand va vom prezenta istoria unui alt edil marcant, ce a slujit cu credinta si devotament Timisoara.
sursa foto: walter-stahli.banaterra.eu, ziarulactualitatea.ro, tripadvisor.co.nz, aquatim.ro, ripensia-sport-magazin.ro, okazii.ro