Echinoctiul de primavara este momentul cand ziua egaleaza ca durata noaptea si incepe anul solar. Si tot acum, potrivit credintelor stravechi, cerurile se deschid pentru a elibera energiile pozitive. La momentul echinoctiului de primavara, Soarele traverseaza ecuatorul ceresc trecand din emisfera australa a sferei ceresti in cea boreala.
Din 20 martie, durata zilei va fi in continua crestere , pana la data de 21 iunie, cand va avea loc solstitiul de vara – adica va fi cea mai lunga zi si cea mai scurta noapte a anului.
In emisfera sudica a Pamantului, fenomenul este invers, pe 20 martie avand loc echinoctiul de toamna. In regiunile polare, in emisfera nordica incepe lunga zi polara, iar in cea sudica incepe noaptea polara, ce vor dura, fiecare, cate 6 luni.
Trecerea la ora de vara in anul 2014 se face in noaptea dintre 29 si 30 martie (ultima duminica din luna martie) . Ora 3.00 a diminetii de 30 martie devine ora 4.00, iar ziua va avea doar 23 de ore.
Traditiile spirituale ale echinoctiului de primavara spun ca orice forma de evolutie are trei etape distincte: creatia, mentinerea si resorbtia sau distrugerea. La toate acestea se adauga si momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinoctiul de primavara simbolizeaza creatia, solstitiul de vara apogeul, echinoctiul de toamna inceperea perioadei de resorbtie si solstitiul de iarna perioada de conservare, care echivaleaza cu momentul de pregatire pentru un nou ciclu temporal. Conform traditiei crestine, Pastele este serbat intotdeauna in prima duminica dupa Luna Plina de dupa echinoctiu.
In culturile antice, echinoctiul de primavara era vazut ca un simbol al renasterii. In cultura amerindiana se tineau ritualuri si dansuri in onoarea Soarelui. Indienii Sioux plantau in aceasta zi un arbore ceremonial ce reprezenta o legatura intre Cer si Pamant. In fiecare an, in aceasta zi sanctuarul de la Teotihuacan din Mexic este luat cu asalt de sute de turisti dornici sa celebreze echinoctiul de primavara.