In ciuda subventiilor generoase acordate de stat tuturor operatorilor care practica agricultura ecologica, fermierii din judetul Timis nu prea se inghesuie sa se autorizeze pentru a-si converti culturile traditionale in culturi de tip bio.
Majoritatea producatorilor certificati ecologic, dupa evaluarile organismelor de inspectie de control din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Timis, fac parte din companiile cu capital strain care au investit in agricultura banateana. Pana anul acesta, Romania a fost singura tara europeana in care nu se acordau subventii pentru culturile de tip bio, insa din luna martie a lui 2011 fermierii pot accesa pana la 400 de euro pe hectar, daca cultiva produse obtinute fara a se fi folosit pesticide, fertilizari sintetice, bioenergie sau radiatii ionice.
Tiberiu Lelescu
Cererile de subventionare pentru fiecare hectar de teren cultivat ecologic se depun la DADR Timis, prin Programul National de Dezvoltare Rurala, Masura plati de agro-mediu pentru agricultura ecologica, si se pot primi intre 153 si 400 de euro pentru fiecare hectar cultivat, in functie de tipul de cultura. De exemplu, 360 de euro pentru legume, inclusiv ciuperci, si 400 de euro pentru livezi.
Reprezentantii Directiei Agricole spun ca la noi in judet sunt certificati bio aproape circa 85 de operatori agricoli, care cultiva in mod natural peste 17.000 hectare de teren. „La capitolul producatori sunt inclusi cei care cultiva cereale ecologice, cum ar fi grau, orz si porumb ecologic, dar si cei care produc toata gama de legume si fructe bio, respectiv cartofi, rosii, ardei, castraveti si altele. Mai mult, au aparut chiar si procesatori certificati bio”, spune directorul DADR, Tiberiu Lelescu, care estimeaza ca alti 1.800 de fermieri din Timis doresc sa se indrepte catre agricultura bio.
Viorel Matei
Pe de alta parte, Viorel Matei, presedintele Federatiei Nationale a Producatorilor Agricoli din Romania (FNAPR), este convins ca produsele bio sunt o „amagire pentru fraieri”.
„Cantitatea de ingrasaminte, de pesticide, cu care se trateaza culturile agricole din Romania, este prea mica pentru a avea impact asupra produsului, pentru a-i modifica gustul ori culoarea. Produsele bio sunt doar o amagire pentru fraieri!”, crede Matei.
Paradoxal, opinii similare regaseam si in discursul ministrului Valeriu Tabara. “Se duce o lupta teribila impotriva produselor traditionale, impotriva taranilor! Daca patrundem in compozitia chimica a bio-produselor, despre care comerciantii lor spun ca sunt mai sanatoase pentru ca nu s-au folosit ingrasaminte sau pesticide, vom putea observa ca si ele ascund foarte multe pericole, unele chiar mari”, explica ministrul Tabara.
„Legumele cu gust de casa, pasiunea mea!“
Una dintre afacerile de tip bio, profilata exclusiv pe cultivarea de produse ecologice, se gaseste in localitatea Dragsina. Serele Liei Aron se intind pe o suprafata de 1.200 mp si au fost amenajate in urma unei investitii de peste 20.000 de euro, din care circa 5.000 de euro sunt bani primiti din fonduri europene.
“Am inceput in urma cu cinci ani pe o suprafata mai mica, iar acum am ajuns la 1.200 de metri patrati de sere. Legumele cu gust de casa au fost pasiunea mea, pentru ca in copilarie aveam asemenea legume in gradina, iar gusturile din copilarie nu se uita”, spune Lia Aron.
In tratarea culturilor de ridichi, salata verde, ceapa, rosii si a celorlalte legume cultivate in sere se foloseste doar ceai de urzici sau ceai de compost, iar reproducerea plantelor se face doar din seminte de la propriile plante. Dezavantajele unor astfel de culturi sunt pierderile mari, de 25-30%, datorate perisabilitatii produselor proaspete, productivitatea scazuta a culturilor si preturile prohibitive pentru o mare parte a populatiei, in conditiile in care raportul de pret intre cele doua categorii de produse, traditional si bio, este de 1 la 5.