TIMISOARA. Reactie rapida a profesorilor ingineri de la Universitatea Politehnica Timisoara dupa ce opiniatimisoarei.ro a aratat ca Podului Episcopal sau Mitropolit Saguna (cunoscut insa de timisoreni drept Mihai Viteazul, aflat in centrul orasului, la capatul bulevardului cu acelasi nume) este in pericol de prabusire, pentru ca nu s-a facut niciun demers de consolidare la 6 ani de cand o echipa de specialisti a realizat o expertiza legata de siguranta.
Inca de atunci, cei care au intocmit raportul precizau ca se impun de urgenta o serie de restrictii, pentru securitatea celor care traverseaza podul si precizau ca este imperios necesara reabilitarea imediata a constructiei peste Bega. Aceasta pentru ca n-ar avea voie sa treaca, de exemplu, doua autobuze electrice deodata peste pod, acestea avand fiecare greutatea cuprinsa intre 13 si 18 tone goale,
Printre cele mai grave constatari de atunci ale specialistilor se numarau deteriorarea grinzilor de sustinere a podului si, implicit, a structurii de rezistenta a acestuia, dar si fisuri, infiltratii, modificarea exagerata a proprietatilor betonului, precum si inregistrarea unor vibratii cu valori semnificative, la trecerea autovehiculelor pe pod. De asemenea, au fost descoperite armaturi fara strat de acoperire, beton degradat sau exfoliat si coroziunea avansata a mai multor elemente.
Acum, Prof. em. dr. ing. Radu Bancila si Dr. Ing. Dorel Boldus au transmis redactiei opiniatimisoarei.ro un nou punct de vedere asupra Podului Episcopilor, menit sa traga un semnal de alarma, pe care il redam integral mai jos.
„Podul Episcopilor (sau podul Mihai Viteazu) peste Bega, a fost construit în 1913, în soluția ”structură cu grinzi Gerber”, soluție des folosită la timpul respectiv (podul metalic construit de Anghel Saligny peste Dunăre la Fetești-Cernavodă are aceiași concepție constructivă).
Aceste structuri intră la ora actuală – în conformitate cu standardele europene EUROCODURILE, obligatorii la noi în țară – în categoria structurilor non-robuste și utilizarea lor nu este recomandată.
Apa care se înfiltrează în rostul grindă independentă-culee, conduce la coroziunea armăturilor metalice din consolă. În plus rezistența betonului scade în timp.
Cedarea consolei duce la prăbușirea – bruscă- a grinzii centrale și la colapsul podului !
Este adevărat că circulația pe pod este la ora actuală ușoară. Conform actualelor concepții de calcul, fiecare trecere a unui autovehicul produce o vătămare (degradare) a structurii. Structura cedează atunci când vătămarea este totală. Vehiculele care trec la ora actuală pe pod, sunt în general ușoare și produc degradări reduse; acestea totuși se cumulează și pot conduce la cedare. În plus trecerea accidentală a unui vehicul greu (camion TIR de 30-40 tone, rătăcit noaptea în oraș), ar conduce cu mare probabilitate la cedarea podului (situație similară petrecută recent în Franța).
În concluzie recomandăm administrației orașului întocmirea rapidă a unei strategii de consolidare și de menținere a caracterului istoric a acestui pod, un martor al trecutului (”Whitness of the past”).
Și încă ceva: extinderea circulației la patru benzi, pare tentantă la prima vedere. Se subliniază însă că la ora actuală tendința pe plan european constă în reducerea circulației în centrele istorice ale orașelor. Idee pe care o susținem și noi!
Pentru sceptici le recomandăm să urmărească imaginile alăturate înregistrate la un pod în Italia„, au transmis pentru opiniatimisoarei.ro Prof. em. dr. ing. Radu Bancila si Dr. Ing. Dorel Boldus de la Facultatea de Constructii din cadrul Universitatii Politehnica Timisoara.
***
Va reamintim, data fiind situatia grava prezentata in raportul specialistilor de acum 6 ani, a fost intocmit, tot in 2018, un proiect de reabilitare si modernizare a podului, in care erau prevazute pasarele cu balustrade de sticla pentru pietoni, ce urmau sa fie construite in afara structurii actuale. Insa, proiectul primariei de atunci nu a primit niciodata aviz din partea Directiei Judetene de Cultura Timis, care a refuzat sa aprobe orice modificare de ordin estetic ar fi fost adusa podului istoric. A continuat un adevarat razboi intre institutii, incheiat inclusiv cu plangeri penale in aprilie 2020.
Demersurile s-au oprit in cele din urma, iar 6 ani mai tarziu, situatia a ramas neschimbata. Nu a fost prezentat niciun alt plan de reabilitare a podului Mihai Viteazu si nici masurile de restrictii impuse in 2018 nu sunt respectate.
– restrictii de tonaj – se va limita la 13 tone maxim greutatea sarcinii pe osie a autovehiculelor care circula pe pod.
– restrictii de viteza – se va limita la 30 km/h viteza de circulatie a autovehiculelor pe pod
– restrictii privind numarul autovehiculelor grele (autobuze, troleibuze, autocamioane), astfel incat pe pod sa nu circule mai mult de un singur autovehicul greu.
Podul nesigur a implinit 110 ani
Situat la capatul bulevardului Mihai Viteazul, podul a fost construit in 1913-1914, pe locul unui pod de lemn ce functionase neintrerupt din 1718 si care fusese ranforsat in 1898.
Pe cele 4 socluri de pe balustradele sale ar fi trebuit sa fie amplasate patru statui ale unor episcopi romano-catolici, insa acest lucru nu s-a mai intamplat, intrucat a inceput Primul Razboi Mondial si nimeni nu s-a mai preocupat de inzestrarea podului.
