Proiecte de sute de milioane de euro, lasate de izbeliste! Constructiile faraonice ale Timisoarei, incremenite in proiect

TIMISOARA. Un oras modern, de cinci stele, cu multe proiecte marete, dar unele incremenite in timp. Asa arata Timisoara de astazi, in viziunea locuitorilor ei, dar si a turistilor care viziteaza din cand in cand capitala Banatului. De-a lungul vremii, cei care au avut in maini fraiele orasului au defilat prin fata alegatorilor cu proiecte impresionante, in valoare de sute de milioane de euro. Odata cu trecerea timpului le-au lasat insa doar pe hartii, in dosare prafuite si aruncate prin birourile functionarilor, care si-au abandonat creativitatea edilitara si au ales sa protesteze pentru salarii mai mari si drepturi mai multe. Vorbim despre proiecte indraznete care, odata cu transformarea lor in realitate, puteau sa schimbe in bine imaginea orasului.
Cum ar fi aratat Timisoara fara Gara de Nord, cu un stadion imens, mai multe malluri, cu cea mai inalta cladire din tara, cu un centru intermodal si poate cu o centura de ocolire facuta ca la carte? Este posibil sa ne inchipuim o alta Timisoara, dar promisiunile electorale facute de cei care conduc orasul ne trezesc imediat la realitate.

Cea mai inalta cladire din Romania, doar in scris

In anul 2006, la Timisoara, pe platforma ILSA se punea problema construirii celei mai mari cladiri din Romania. Era vorba despre un turn cu o constructie de 40-50 de etaje si o inaltime de aproape 200 de metri. Proiectul apartinea companiei lui Ovidiu Tender si era plasat intr-un loc in care in acest moment exista un carteir rezidential. Turnul se dorea a fi unul pentru birouri, dar si pentru spatii comerciale. In acest moment insa, in locul turnului este un morman de caramizi si probabil asa va ramane pana va trece criza economica. Fratii Tender, cei care se laudau cu cea mai inalta cladire din tara, au abandonat ideea in 2012. „A ramas doar la stadiul de proiect in acest moment. Noi speram ca in viitor sa reusim sa-l facem, insa in aceasta perioada este destul de greu”, explica Tiberiu Tender.

Cele doua mall-uri, „inghetate” de criza

2012 ar fi trebuit sa insemne trei mall-uri pentru Timisoara, o buna parte a orasului fiind astfel acoperita comercial. Numai ca din trei, doar unul a fost deschis si extins cu succes: Iulius Mall. Celelalte doua, din zona Modern si de la fostul Abator, sunt in stand-by.
Proiectul Civic Center ar fi trebuit sa se inalte pe locul fostului Abator de pe Bulevardul Eroilor. Investitia in mall ar fi trebuit sa fie facuta de omul de afaceri Ion Tiriac impreuna cu firma Riofisa din Spania. 2010 trebuia sa fie anul inaugurarii Civic Center, insa recesiunea a pus frana.

Si daca un mall in loc de Abator suna bine, cum ar suna si modernizarea si extinderea principalelor cai de acces prin largirea la patru benzi a Bulevardului Eroilor, doua noi sensuri giratorii sau o piateta cuprinsa intre cladirile principale ale monumentului?
Al doilea proiect comercial de mare anvergura este cel al mall-ului din zona Modern. Plaza Center s-ar fi intins pe o suprafata de 71 de hectare. Proiectul trebuia sa fie terminat in 2010. Proiectul a fost sistat, iar inceperea lucrarilor nu se arata la orizont in viitorul apropiat, desi planuri de incepere pentru anii 2012-2013 exista.

Centru Intermodal de Transport Marfa la Remetea

Initiativa deschiderii unui centru de transbordare si manipulare a marfurilor la Timisoara a aparut la inceputul anilor 2000 si a fost dezvoltata de italienii care au investit masiv in Banat, in acea perioada. In anii 2000 au aparut nu unul, ci doua proiecte pentru Interporto, ale unor grupuri de investitori italieni. Din pacate, niciunul dintre cele doua proiecte nu a progresat, astfel ca in scurta vreme au fost si abandonate. In 2009, Consiliul Judetean Timis a preluat ideea si a initiat un proiect de construire a unui Centru Intermodal de Transport Marfa la Remetea Mare, acolo unde exista deja un important nod feroviar, un aeroport international, mai exista si un canal care in scurta vreme devine navigabil. Proiectul de construire isi asteapta in acest moment aprobarea de la Ministerul Dezvoltarii, de finantare din fonduri europene.
Costurile totale implicate se ridica la suma de 90 de milioane de euro, iar suprafata va ajunge la 30 de hectare.

Pentru sala polivalenta si stadion nou avem proiect, dar nu sunt bani

Sala polivalenta cu pana la 10.000 de locuri si stadion nou-nout cu 30.000 de locuri este propunerea Consiliului Judetean Timis pentru timisoreni. S-a discutat despre acest proiect, destul de intens, inca din anul 2009, insa de atunci si pana acum nu s-a pus nimic pe hartie. Abia la inceputul acestui an, Constantin Ostaficiuc, presedintele Consiliului Judetean Timis a prezentat nu una, ci trei variante de proiect pentru construirea unei sali polivalente si a unui stadion pe locul actualului ”Dan Paltinisanu”. Cele trei variante de proiect sunt indraznete, dar, cel putin deocamdata, nu se cunosc sursele de finantare. Oricum, costurile se ridica, potrivit proiectelor, la sume cuprinse intre 50 si 90 de milioane de euro. Stadionul de fotbal „Dan Paltinisanu” din Timisoara a fost construit in anul 1963, cand avea 40.000 de locuri, iar in ultimii ani a suferit numeroase lucrari de modernizare.

Afara din oras cu calea ferata? O utopie?

Prin acest proiect, Centura Feroviara Nord, edilul s-a laudat cu scoaterea caii ferate din oras, prin amenajarea unui traseu feroviar la nord de Timisoara. Asta ar fi insemnat ca toate trenurile care ar fi sa vina de la Bucuresti sa fie deviate si sa intre la vest de oras, in triajul de la Ronat. Portiunea centrala, intre Gara de Nord si cea de Est ar fi fost astfel in plus si s-ar fi eliminat.
”Am cautat sa eliminam traficul feroviar din oras si sa disponibilizam portiunea Gara de Est – Gara de Nord, fie prin transport urban rapid, fie chiar sa desfiintam linia, in masura in care sa existe o legatura mult mai facila intre nordul si sudul orasului. Noi am mers pe varianta de estacada atunci, pentru ca am zis ca ar permite mentinerea unui transport urban pe cei 8 kilometri intre cele doua gari”, a mai spus Ciuhandu. In zadar insa! Nimeni din primarie nu s-a mai ocupat sa faca rost de avize sau sa tatoneze terenul la Ministerul Transportului pentru bani. Or, chiar sa scrie un proiect european, in conditiile in care suma necesara pentru transformarea ideilor in realitate ar fi de cateva zeci de milioane de euro.

Centura de Sud, in stand-by la Bucuresti

Centura de Sud a Timisoarei inca asteapta. Desi proiectul a fost anuntat de primarul Gheorghe Ciuhandu in urma cu cativa ani buni, toate ideile sunt pe hartie, la Ministerul Transporturilor, care a anuntat ca in sfarsit a finalizat studiul de fezabilitate. Nu sunt insa bani, cel mai devreme proiectul putand fi inclus in bugetul din anul 2014. In momentul de fata insa, Timisoara are doar un sfert din centura ocolitoare pe care ar fi trebuit sa o aiba. Primaria Timisoara a emis o hotarare de Consiliu Local prin care a stabilit traseul convenit cu Consiliul Judetean, dar atata tot. Pentru ridicarea centurii ar fi necesari aproape 130 de milioane de lei.

Largirea pasajelor Jiul si Popa Sapca depinde de avize

Tot acum cativa ani, electorali sau nu, primarul Gheorghe Ciuhandu anunta alte cateva proiecte indraznete: largirea celor doua pasaje de cale ferata – Jiul si Popa Sapca – si scoaterea caii ferate din oras.
S-a intocmit pana si un studiu, in parteneriat cu nemtii, dar promisiunile au ramas cuvinte aruncate pe hartie. ”Noi am avut discutii cu CFR, pentru ca ne trebuie avize. Ni s-a spus ca nu este o prioritate acum. Centura Nord este o lucrare foarte costisitoare care trebuie facuta cu bani de la Ministerul Transporturilor. La fel si pentru cele doua pasaje, pentru care nu avem niciun fel de aviz”, a precizat primarul Gheorghe Ciuhandu.

Relocarea Penitenciarului a fost evaluata la 100 milioane de euro

In urma cu cinci ani, conducerea Penitenciarului Timisoara si-a anuntat intentia de a intra intr-un parteneriat public-privat care sa aiba ca scop construirea unei noi puscarii in afara orasului. Ideea mutarii penitenciarului din centrul Timisoarei a fost vehiculata mai cu seama dupa intrarea Romaniei in UE, cand tara noastra si-a asumat indeplinirea  anumitor standarde de urbanism europene.
“In acea perioada, am vizitat cu directorul de atunci al penitenciarului, chestorul Ioan Bala, trei locatii pe care s-ar fi putut construi un penitenciar nou. Cel mai receptiv la aceasta idee a fost primarul Caransebesului, care s-a oferit sa ne puna la dispozitie 10 hectare de teren si utilitatile necesare”, spune actualul director al Penitenciarului Timisoara, comisarul Georgica Alexeev.

O buna oportunitate de a construi la Timisoara un penitenciar nou, modern, s-a pierdut in 2004, cand Ministerul Justitiei din Austria a solicitat acordul autoritatilor de la Bucuresti pentru finantarea unei puscarii in care sa fie trimisi toti infractorii romani aflati in inchisorile austriece. In ciuda unui prim aviz de principiu, afacerea a cazut din cauza protestelor din tara, in care se spunea ca Romania va fi transformata intr-o colonie penitenciara. Proiectul relocarii Penitenciarului Timisoara a fost abandonat, mai cu seama in conditiile in care Ministerul Justitiei investise 180 miliarde de lei vechi in modernizarea Penitenciarului Arad.

Pe scheletul de beton al fostului Spitalul Municipal se va construi Institutul Oncologic

La aproape 18 ani de la punerea primei pietre de temelie la Spitalul Clinic Municipal Timisoara, de pe Calea Torontalului, cladirea nefinalizata si cele 30 de hectare de teren au fost preluate de Directia de Sanatate Publica Timis, pentru constructia Institutului Oncologic Timisoara.
“La sfarsitul anului trecut, s-a semnat protocolul de predare-primire a cladirii si terenului cu cei de la Primaria Timisoara, insa doar pe ceea ce exista fizic acolo, nu pe tot inventarul scriptic. Din cladire lipseau termopane, calorifere si alte materiale in valoare totala de aproape 300.000 de euro, motiv pentru care semnarea protocolului de preluare a cladirii s-a tot amanat. Din aceasta cauza, Ministerul Sanatatii ne-a retras suma de bani ce fusese avansat pentru studiul de prefezabilitate si fezabilitate, circa un milion de lei, si l-a trimis in alta parte, urmand ca banii necesari demararii lucrarilor la Institutul Oncologic sa fie cuprinsi in bugetul pe anul 2012”, ne-a declarat Dana Spac, purtatorul de cuvant al DSP Timis.

Constructia Spitalului Clinic Municipal Timisoara a inceput in anul 1994 si noua cladire urma sa rezolve, intr-o anumita masura, criza acuta de spatii spitalicesti. Dupa ce s-au investit circa 30 milioane de dolari, finantarea lucrarilor a fost sistata in 1998.

Anul acesta se spera ca, in sfarsit, lucrarile la constuctia de pe Calea Torontalului vor fi reluate, iar Institutul Oncologic va ajunge cat de curand la dispozitia celor peste 15.000 de bolnavi de cancer din Timis. Finalizarea spitalului va costa peste 200 milioane de lei.
Toate aceste proiecte sunt inca departe de a fi transformate in realitate. Ramane de vazut cum avanseaza ele in acest an electoral 2012.

 

AUTORI: Roxana Deaconescu, Liliana Iedu, Miodrag Hojda, Gheorghe Ilas, Caius Seracin