TIMISOARA. Am ajuns in cel de-al patrulea an in care arheologi din Romania si Ungaria sapa, la la 60 de kilometri de Timisoara, intr-unul dintre cele mai importante situri arheologice ale tarii si scot la lumina obiecte si ramasite umane din Evul Mediu.
Arheologii stiau ca la Igris, la inceputul mileniului al doilea, calugarii cistercieni au construit o biserica, iar in urma cu 4 ani au inceput cautarile pentru a vedea ce secrete ascunde acest lacas de cult. Si in acest an au venit inca de la inceputul verii si au trecut la treaba.
Daca in 2019 s-a sapat intr-o gradina aflata in zona, de aceasta data a fost inchis un drum din sat. Astfel ca aici au fost scoase la lumina altarul principal si absida.
„Anul acesta am scapat cu scopul de a stabili planimetria bisericii manastirii Egres si am sapat in strada. Am gasit absida principala a bisericii care este de forma patrata si avea doua contraforturi si avea doua absidiole in partea de nord si in partea de sud, iar ceea ce vedeti acolo sunt treptele unde venea altarul. Deci, cu alte cuvinte noi am gasit partea rasariteana a bisericii manastirii si consider ca am adus o contributie deosebita la istoria artei medievale si la arheologia medievala, atat din Romania cat si din Ungaria, pentru ca ceea ce am gasit noi e diferit de planimetria altor manastiri cisterciene„, a declarat Daniela Tanase, arheolog al Muzeului National al Banatului.
Doua dintre mormintele gasite in interiorul bisericii au starnit curiozitatea arheologilor, unul al unui calugar, altul al unei femei.
„Noi am gasit in interiorul bisericii mormantul, cel mai probabil al unui calugar, apartinand ordinului cistercian si ce a fost interesant la acest calugar a fost faptul ca a fost inmormantat intr-un sicriu cu foarte multe armaturi de fier care s-au pastrat bine. El avea si un brau, care avea in capat niste margele din os. Este unul din primele morminte din interiorul manastirii. Eu am fost uimita sa aflu, pentru ca inainte sa sapam aici la Igris nu stiam, ca foarte multi membrii ai comunitatilor, ai elitei, nobili, calugari, s-au ingropat in interiorul bisericii sau in jurul ei. Anul acesta am gasit niste lucruri foarte interesante in sopatele altarului. Foarte multe schelete sunt de copii, chiar nou nascuti. Ni se pare foarte interesant. Am gasit un schelet, in coltul de nord-vest, unde este probabil o doamna, al carei trup a fost indoit, probabil ca nu era loc, dar au tinut neaparat sa fie cu capul la absida bisericii, spre vest„, spune Daniela Tanase.
In urma sapaturilor au fost gasite si locurile in care arheologii cred ca au fost inmormantati regele Andrei al II-lea al Ungariei si sotia sa.
„In manuscrisurile vremii s-a stipulat ca Andrei al II-lea a fost inmormantat in manastirea din Igris. In timpul vietii regelui au fost facute donatii importante catre aceasta manastire si acestea au pregatit inmormantarea lor in aceasta locatie. Dupa moartea Iolantei, a doua sotie a lui, in 1235, si Andrei al II-lea a fost inmormantat aici. Astfel de morminte importante intr-o manastire cisterciana ar trebui sa fie in transeptul templului. Exact in aceasta locatie au fost gasite doua morminte. Sapaturile din acest an au fost de o importanta deosebita tocmai pentru ca s-a descoperit aceasta parte a bisericii pentru ca astfel putem aprecia cat de aproape sau de departe sunt cele doua locatii, si erau acolo unde ar fi trebuit sa fie. S-a descoperit ca aceste doua morminte erau in partea de sud si nord a transeptului. Probabil in partea de sud a fost inmormantata regina, si in partea de nord, regele„, spune Balasz Major, conducatorul echipei de arheologi maghiari de la Budapesta.
Planurile de la Igris sunt mari si pentru anii viitori. Sapaturile urmeaza sa continue si in 2021 pentru a fi descoperita si biserica din secolul al XI-lea peste care a fost construita cea a ordinului cistercian.
„Manastirea aceasta cisterciana este foarte importanta, mai ales pentru statul maghiar. Ea a fost ctitorita si aici a fost ingropat regele maghiar Andrei al II-lea, regele Ungariei, impreuna cu sotia sa. Va fi un punct de atractie in viitor, atat pentru noi, dar mai ales pentru maghiarii care vor veni sa viziteze. Ne dorim ca dupa finalizarea acestor sapaturi sa realizam si un punct muzeal aici, pentru ca importanta acestei istorii comune e foarte mare, iar descoperirile din acest an au fost cu totul deosebite„, a spus managerul Muzeului National al Banatului, Claudiu Ilas.
