TIMISOARA. Razboiul dintre Primaria Timisoara si Directia Judeteana de Cultura Timis capata noi dimensiuni de la o zi la alta.
Dupa ce s-au certat pe deja celebrele trotuare ‘sotron’, acum cele doua institutii ajung in instanta din cauza proiectului de reabilitare a podului de pe Mihai Viteazu, in fapt Mitropolit Andrei Saguna sau fostul Pod Episcopal, pentru care au fost deja impuse o serie de masuri de restrictionare a traficului.
„Aceste restricții au fost luate în baza expertizei tehnice din care rezultă că Podul Mihai Viteazul se degradează pe zi ce trece, astfel încât aceste degradări să nu se accentueze și să fim nevoiți să interzicem total circulația pe acest pod, fapt care ar constitui o catastrofă pentru traficul din Municipiul Timişoara.
Precizăm faptul că această investiție a fost demarată încă din anul 2015, fapt pentru care nici în ziua de azi nu am primit niciun aviz de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş, după mai multe discuții/întâlniri între proiectanţi, reprezentanţii direcţiei și ai Primăriei Municipiului Timişoara. Mai mult decât atât, în data de 24.04.2020, am primit repingerea acestui proiect de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş”, transmite Directia Tehnica din cadrul Primariei Timisoara.
Avizul nu a venit dupa ce reprezentantii Directiei de Cultura si Monumente nu au acceptat ca, in cadrul reabilitarii podului, sa fie amenajate 4 benzi de circulatie, trotuare si piste pentru biciclete, ceea ce ar fi insemnat, practic, largirea insemnata a acestuia.
„Precizăm faptul că, după 3 ani de discuții, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş a propus reabilitarea podului cu sistem de 4 benzi și trotuar de 1 metru, lucru ce nu poate fi acceptat de Direcţia Generală Drumuri, Poduri, Parcaje şi Reţele de Utilităţi, deoarece în tema de proiectare se specifică clar că extinderea podului se face la 4 benzi, trotuare, piste de biciclete (nu așa cum se susține de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş că s-a solicitat extinderea la 6 benzi de circulaţie).
Mai mult decât atât, s-a solicitat un studiu pluridisciplinar, studiu care potrivit proiectantului general, reprezintă o documentaţie vastă care urmărește respectarea principiilor adoptate de Carta de la Copenhaga 2002: principiul echilibrului teritorial, integrarea potenţialului local în strategiile pentru dezvoltare urbană; adoptarea perspectivelor durabile pe termen lung; coordonarea strategiilor de dezvoltare urbană şi sprijinirea parteneriatelor între sectorul public şi privat”, mai spun reprezentantii Directiei Tehnice.
Reprezentantii Primariei au anuntat ca in data de 18 mai au formulat si depus o plangere prealabila la Ministerul Culturii si la Directia Judeteana pentru Cultura Timis si apoi, in 19 mai, a fost depusa o plangere in instanta pentru abuz in serviciu si punerea in pericol a cetatenilor care circula prin Municipiul Timisoara. In plus, autoritatile locale vor sa ceara si daune Directiei de Cultura.
Astfel, odata cu toate aceste masuri, au fost introduse si anumite restrictii de circulatie pe podul Mihai Viteazu:
– introducerea restrictiilor de tonaj – se va limita la 13 tone maxim greutatea sarcinii pe osie a autovehiculelor care circula pe pod.
– introducerea restrictiilor de viteza – se va limita la 30 km/h viteza de circulatie a autovehiculelor pe pod
– introducerea restrictiilor privind numarul autovehiculelor grele (autobuze, troleibuze, autocamioane), astfel incat pe pod sa nu circule mai mult de un singur autovehicul greu.
Pe de alta parte, reprezentantii Directiei de Cultura sustin ca nu au fost de acord cu avizarea proiectului de reabilitare a podului in stadiul in care le-a fost prezentat, intrucat extinderea lui ar fi presupus stricarea unui pod istoric.
„Subiectul cred ca l-am dezbatut destul de pe larg. E o chestie relativ simpla. Noi suntem de acord sa reabiliteze podul fara schimbarea geometriei podului si demolarea lui. Dar ca sa adaugam 2 piste de biciclete sa stricam podul istoric nu mi se pare dezirabil. E genul de atitudine pe care o mai vad si la alti proprietari de cladiri istorice, de exemplu, care spun ca daca nu ii lasam sa se inalte cu inca doua etaje, lasa cladirea in paragina. Cam asta e atitudinea – noi nu il reabilitam pana nu ne lasati sa il latim. Nu e firesc. Este unul din podurile istorice ale orasului si trebuie sa ramana in propria forma. Exista solutii alternative, eventual se poate face un alt pod in spatele Catedralei, pentru biciclisti, daca asta e nevoia orasului. Dar sa distrugi un pod istoric numai ca sa mai adaugi doi intr-o parte si alta mi se pare excesiv. Am fost de acord cu reabilitarea.
Comunicare institutionala nu mai exista. Ce pot sa spun e ca proiectul a trecut prin comisia zonala si a fost respins. Nu e o atitudine a mea. Pur si simplu si comisia zonala a spus ca modificarea acelui pod, in sensul largirii lui, este inoportuna. Reabilitarea este dezirabila si ar trebui facuta fara impotrivirea nimanui. Unele poduri s-au putut extinde, dar nu era poduri istorice. Altele trebuie puse in siguranta, dar cu geometria actuala”, a precizat pentru opiniatimisoarei.ro directorul Directiei Judetene de Cultura Timis, Sorin Predescu.
Va reamintim, conform proiectului de reabilitare pe care Primaria Timisoara l-a inaintat spre aprobare Directiei de Cultura, podul Mihai Viteazu ar urma sa aiba pasarele pietonale si parapete din sticla, prin care sa poata fi admirate ornamentele actuale, si care sa fie realizate din materiale inovative care sa completeze monumentalitatea constructiei istorice.
„Traficul pietonal va fi preluat prin doua pasarele anexate podului Mitropolit Andrei Saguna. Pentru a respecta valoarea istorica si simbolica a podului si monumentalitatea acestuia, se intervine in contrast, dar fara a se afla in conflict cu materialele noi, inovative si forme line in realizarea pasarelelor propuse. Parapetele noilor pasarele vor fi din sticla securizata transparenta, iar mana curenta se propune a fi realizata din aluminiu, avand incorporat iluminatul arhitectural pietonal. Sistemul de iluminat arhitectural se doreste a fi unul dinamic, animand prin cromatica parapetele de sticla”, se arata in propunerea atasata proiectului.
Situat la capatul bulevardului Mihai Viteazu, podul a fost construit in 1913, pe locul unui pod de lemn ce functionase neintrerupt din 1718 si care fusese ranforsat in 1898. Pe cele 4 socluri de pe balustradele sale ar fi trebuit sa fie amplasate patru statui ale unor episcopi romano-catolici, insa acest lucru nu s-a mai intamplat, intrucat a inceput Primul Razboi Mondial si nimeni nu s-a mai preocupat de inzestrarea podului.