TIMISOARA. Piata drogurilor de mare risc din Timisoara trece, din nou, printr-o perioada de prohibitie, dupa ce, saptamana trecuta, politistii de la Antidrog au reusit sa anihileze filiera traficantilor din Lugoj care aproviziona regulat dealerii din Complexul Studentesc si alte puncte de desfacere din oras. Pana la redeschiderea laboratoarelor mortii albe din orasul vecin – actiune care pare tot mai posibila dupa ce judecatorul Flavius Ionescu, de la Tribunalul Timis, a decis punerea in libertate a unora dintre traficanti sub motivatia ca acestia nu ar reprezenta nici un pericol social – consumatorii de droguri vor reveni, cu siguranta, la prima dragoste din panoplia stupefiantelor, marijuana.
Preparata din frunzele, tulpina si semintele uscate si maruntite ale plantei cannabis sativa (canepa), „iarba” ramane cel mai consumat drog in comunitatea tinerilor din Timisoara, putand fi achizitionata si fumata in discoteci, pub-uri, cluburi de noapte si chiar liceele de frunte ale orasului. Apetenta tinerilor pentru marijuana este atat de mare, incat la periferia orasului de pe Bega au inceput sa apara, timid, chiar plantatii clandestine de cannabis.
Unu din zece liceeni consuma regulat droguri
Singurele date oficiale pe care le au autoritatile in legatura cu consumul de droguri in randul tinerilor provin dintr-un studiu sociologic realizat de Centrul Regional de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog (CRPECA) in anul 2009. La momentul respectiv acesta arata date ingrijoratoare: consumul de droguri a crescut in liceele din oras de la un procent de 5,4% in 2001 pana la 9,4% in urma cu doi ani. La acel moment, existenta „magazinelor de vise”, unde se comercializeaza plante etnobotanice, nu avea o asemenea amploare, asa ca aceste substante toxice nu apar in cercetare. Asta inseamna ca, in prezent, procentul celor care consuma regulat droguri este cu mult mai mare.
Unu din zece liceeni consuma regulat droguri
Comisarul Mihaela Tomita, sefa biroului regional al CRPECA, a declarat pentru „Opinia Timisoarei” ca varsta de debut in consumul drogurilor devine ingrijorator de mica: 10-11 ani chiar pentru etnobotanice si 14 ani pentru celelalte droguri. „S-a diversificat foarte mult paleta de consum, combinatiile dintre diferite droguri, dar si profilul consumatorului, tocmai datorita acestor combinatii. In ultima perioada se discuta tot mai multe despre faptul ca produsele etnobotanice sunt consumate chiar si concomitent cu heroina, ceea ce este foarte grav. Daca drogurile clasice sunt cunoscute din punctul de vedere al efectelor pe termen scurt si lung, ingrijorarea fata de etnobotanice e mai mare pentru ca nu avem cum sa stim ce efecte au asupra sistemului nervos central si asupra comportamentului”, mai precizeaza Tomita.
In 2009, la chestionarul la care au raspuns elevi din 15 licee s-a reliefat faptul ca peste 13% din adolescenti consumau droguri in weekend-uri si peste 8% isi indeplineau aceasta dorinta chiar de 2-3 ori pe saptamana. Procentul studentilor care au recunoscut consumul de droguri si frecventa de utilizare se invartea in jurul a 6%. Coroborate cu faptul ca adolescentii au recunoscut ca au inceput sa consume droguri in segmentul de varsta 12-16 ani arata ca liceeni sunt cei mai predispusi la consum si, deci, ei sunt cei mai vulnerabili in fata acestui fenomen. Din fericire, cei mai multi apeleaza la substantele euforice mai rar de o data pe luna.
Marijuana (canabisul) este drogul cel mai cautat. Pastilele de ecstasy ocupa locul 2 printre consumatorii din vestul tarii. Prevalenta canabisului este in procente variabile, intre 65-80% dintre consumatori apeland la „iarba”.
Cand vine vorba de locurile unde se consuma droguri, prepondente sunt petrecerile private (aproape 40% dintre repondenti), urmate de discoteci, indiferent daca sunt in interior sau in aer liber. Interesant este ca unii tineri au declarat ca apeleaza la un drog si cu parintii in cealalta camera (8%), iar un procent mai mic nu se sfiieste sa faca asta alaturi de prieteni, cu parintii acasa.
Evaluarea a prevazut si provenienta drogurilor, insa prietenii celor care consuma spun ca habar nu au de unde provin substantele, iar consumatorii au precizat doar termenul de „dealer”, fara a da alte detalii. Imaginea celor care consuma este perceputa de ceilalti ca fiind „de bani gata” si „cu probleme emotionale”.
Timisoara, pe ruta traficului international de droguri
Cea mai puternica retea de traficanti de droguri care a actionat in partea de vest a tarii, cu conexiuni la nivelul cartelurilor din America Latina, a fost dezmembrata in anul 2002. Politistii Centrului Zonal de Combaterea Crimei Organizate si Antidrog Timisoara au reusit sa prinda in flagrant patru traficanti in timp ce incercau sa plaseze pe piata cantitatea de 2,3 kg de cocaina. Printre acestia se afla si liderul retelei, Claudiu Alexa, 24 de ani, din Sannicolau Mare, care coordona activitatea infractionala din Romania a retelei internationale supranumite „sahul“. Aceasta era formata din 13 membri si se ocupa cu traficul de cocaina pe ruta America Latina – Canada – Romania – Muntenegru – Italia. Drogurile erau transportate si depozitate in Romania, apoi ajungeau in Muntenegru, de unde erau distribuite catre alte retele din Italia, Germania si Austria.
De racolarea membrilor se ocupa Claudiu Alexa, fiecare traficant avand intocmita cate o „fisa personala“. Aceasta oglindea cu fidelitate situatia fiecarui individ, trasaturile psiho-comportamentale, pasiunile, viciile precum si rolul indeplinit in cadrul retelei. Acuzati de trafic de droguri de mare risc, membrii romani ai retelei au fost judecati la Timisoara si condamnati la cate 14 ani de inchisoare, insa, spre stupoarea generala, liderul grupului, Claudiu Alexa, a fost achitat si pus in libertate. „In mod surprinzator, s-a dispus achitarea si punerea in libertate a acestuia! „Cel in cauza este invinuit de apartenenta la structurile de varf ale crimei organizate transfrontaliere, facand parte din nucleul executiv al unei filiere internationale de trafic si distributie a cocainei, pe relatia America Latina-Europa Occidentala, via Romania“, au protestat la vremea respectiva politistii de la Antidrog, acuzand voalat judecatorii locali de coruptie. Ulterior, Claudiu Alexa a fost arestat si condamnat intr-un alt dosar instrumentat de CZCCO Timisoara.
Cea mai mare cantitate de droguri confiscata de politistii timisoreni a fost de peste 40 de kilograme
Captura de 40,5 kg heroina
Totusi, cea mai importanta captura de droguri a politistilor de la brigada antidrog Timisoara s-a petrecut in data de 3 octombrie 2003, cand s-a reusit prinderea in flagrant a trei traficanti care incercau sa vanda 40,5 kg de heroina. Un cetatean turc, unul maghiar si un roman au fost surprinsi in flagrant, in urma unei interventii fulger aproape de Salonta, in judetul Bihor. Tranzactia urma sa aiba loc, initial, in Arad, dar din considerente de siguranta traficantii s-au deplasat in zona Salonta. Dupa numeroase tentative de inducere in eroare a urmaritorilor, traficantii au hotarat ca predarea-preluarea heroinei sa se realizeze aproape din mers, intr-o parcare neiluminata, pe marginea DN 79, Arad – Oradea. Drogurile au fost gasite pe scara de la usa din spate a unui autocar, ambalate in doua calupuri puse in plase. In cala autocarului a mai fost gasita o geanta de voiaj, plina si ea cu heroina. Cele 40,5 kg heroina de cea mai buna calitate urmau sa fie valorificate in Occident contra sumei de doua milioane de euro.
„A fost una dintre cele mai mari cantitati de heroina capturate in Romania in perioada de dupa Revolutie, motiv pentru care am fost felicitati de sefii de la Bucuresti. Nu stiu ce s-a intamplat cu marfa, insa, de-a lungul timpului, au existat discutii despre disparitia sau inlocuirea unor cantitati de droguri din magazia de corpuri delicte. Nimeni nu indraznea sa ceara amanunte despre aceste acuzatii, iar la prezentarea probelor in instanta nimeni nu verifica autenticitatea prafurilor. Este un subiect sensibil, prefer sa nu discut despre asta“, ne-a declarat confidential un fost politist de la Antidrog.
In opinia sa, cele mai multe droguri se vand in Complexul Studentesc, o zona unde este greu de controlat fenomenul, insa pot fi zarite joint-uri si prin cluburile de fite din Timisoara, cum sunt Heaven, Zambara, No Name, dar si prin pub-urile din zona Pietei Unirii. In ultimii ani s-au capturat zeci de kilograme de marijuana, hasis, heroina, cocaina, pastile de ecstasy si alte substante halucinogene interzise de lege. „Uneori se fumeaza cu atata patos si fara nici un fel de griji, incat ai impresia ca te gasesti in vreun cafeshop din Amsterdam“, mai spune fostul politist. In ciuda eforturilor noastre, nu am reusit sa aflam si opinia sefului Brigazii de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Timisoara, comisarul stefan Negrila, asupra modului in care se incearca combaterea traficului de droguri in Timisoara…
Unul dintre detinutii din Penitenciarul Timisoara, Constantin Costache, consumator si traficant de heroina, recunoaste ca s-a apucat de heroina la 12 ani, īmpreuna cu cercul sau de prieteni. “M-am apucat de heroina la 12 ani si jumate, dupa ce am primit o doza de la niste vecini mai mari. Eram un cerc de prieteni si ne-am apucat impreuna. Am inceput cu 15 puncte, un gram are 100 de puncte. Erau cantitati mici, adica 15% dintr-un gram. Dupa patru ani, adica la 16 ani, am fost inchis pentru consum si detinere de droguri timp de un an si jumatate”, povesteste Costi, cum ii spun prietenii.
Dupa doi ani de inchisoare, primul lucru pe care l-a facut cand s-a eliberat a fost sa-si cumpere o seringa noua. “Aveam deja patru ani de consum. Dozele erau mai mari, aveam nevoie de mai multi bani, era mai greu. Am rezistat in libertate jumatate de an, dupa care am fost inchis pentru ca am spart un magazin, aveam nevoie de bani pentru heroina”, mai adauga acesta. si dupa ce s-a eliberat a doua oara, drogurile au fost mai puternice ca el si s-a intors la viata de dinainte: „M-am apucat din nou de consum. Aveam aceeasi prieteni, acelasi anturaj din copilarie, ei toti consumau, n-am rezistat!”
Dupa ani de zile de consum, organismul cerea doze din ce in ce mai mari, costurile au crescut, asa ca singura solutie a fost traficul de droguri. ”Am facut trafic, dar in cercul meu de prieteni. Facem in jur de 12-13 milioane vechi pe luna, dar nu-mi ramanea niciun ban, de toti imi cumparam heroina. Ajunsesem sa imi injectez si mai bine de un gram pe zi. La un moment dat ma angajasem barman intr-un bar, aveam clienti care nu-si mai gaseau venele de la atata consum. Eu ii ajutam si ii injectam in tampla”, mai povesteste acesta.
Condamnat la inchisoare pentru trafic si consum de heroina, Costache se va elibera in luna decembrie si inca nu stie daca va pica din nou in patima drogurilor… (Andreea Hnyatek)
