Opinia Timisoarei

S-a finalizat constructia muzeului de langa Timisoara care va gazdui replica singurului sanctuar neolitic din Romania. Foto

TIMISOARA. Consiliul Judetean Timis a finalizat constructia unui punct muzeal in comuna Parta de langa Timisoara, in cadrul unui program in parteneriat cu localitatea Novi Kneževac din Serbia, in valoare de peste 660.000 de euro.

CITESTE SI: Spectacol popular cu Feli Donose, cros, ceremonial militar si demonstratii cu caini dresati, de Ziua Europei, la Timisoara. Programul evenimentelor

Noul muzeu va gazdui replica 1:1 a singurului sanctuar neolitic gasit vreodata in Romania, in comuna Parta, pe malul Timisului. Descoperirea a fost facuta in anii ’70, iar in prezent, sanctuarul original se afla la Muzeul Banatului din Timisoara.

Partea sarba, orasul Novi Kneževac din Serbia, a realizat materialele promotionale, o monografie a siturilor arheologice din zona transfrontaliera si a contractat servicii de intocmire a documentatiilor tehnice privind reabilitarea sitului arheologic de la Majdan (Serbia) si demararea lucrarilor de reconstructie a fundatiei bisericii din secolul al XIII-lea.

„Noile puncte de interes arheologic vor fi incluse într-un produs turistic transfrontalier care va include si o harta cu trasee de ciclism, produs ce va fi promovat la targuri si catre agentiile de turism. Facem progrese semnificative atat în ceea ce priveste oferta pentru turisti, cat si în accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea judetului Timis”, a declarat Alin Nica, presedintele Consiliului Judetean Timis.

Pe langa replica sanctuarului neolitic, punctul muzeal de la Parta va aduce in atentia publicului diferite expozitii legate de sapaturile arheologice de la Parta si va atrage turistii cu design-ul deosebit al acoperisului care este sustinut de forme de lemn construite din busteni de 10 metri dintr-o singura bucata.

Ridicat de firma Constructim, pe o suprafata de 500 mp, punctul muzeal este amplasat intr-o zona cu acces facil in centrul localitatii Parta, in apropierea primariei si a altor obiective sociale si religioase, pentru o buna vizibilitate si identificare in cadrul comunitatii locale.

***

Potrivit Muzeului National al Banatului din Timisoara, Sanctuarul este de forma rectangulara, de 11,6 m lungime si 6 m latime si este impartit in doua incaperi: incaperea A situata la est si B, aflata in partea de vest a sanctuarului. In centrul acestuia, pe ambele parti ale zidului despartitor dintre cele doua incaperi, era o masa altar pe care au fost descoperite o serie de obiecte care ne ofera o imagine despre ritualurile care erau practicate aici.

Incaperea A adaposteste statuia monumentala aflata pe un soclu de lut decorat la capete cu motive meandrice. La extremitatile soclului sunt modelate doua tavi de ofrande. Statuia este dubla si reda doua personaje, unul feminin, care are pantecul reliefat si un altul care are un cap de taur modelat realist. Pe masa altar se afla o vatra portativa iar langa peretele despartitor o cupa de lut de mari dimensiuni. Masa-altar din aceasta incapere a fost ulterior impartita de un zid in doua parti. Pe acest zid au fost modelate capetele unor animale mici: oi, capre. In fata statuii monumentale era o usa strajuita de doua coloane de lut, care erau terminate cu cate un cap de taur. Pe frunte si bot, capetele erau decorate cu benzi incizate si pictate cu rosu si galben. Langa aceasta usa era o a doua deschidere, probabil o intrare de serviciu, care avea in partea superioara o nisa in care a fost descoperit un idol-bust in marime naturala, perforat longitudinal, in care era fixat un craniu. In coltul incaperii au fost descoperite mai multe lame de silex foarte taioase care erau folosite la scrificiile ritualice. In cadrul acestui ceremonial sangele rezultat din sacrificarea animalelor era depus in cupa de pe masa-altar. Aceste sacrificii aveau drept scop mentinerea bunavointei divinitatii si au la origine ideea sacrificiului primordial, al omorului primar.

Incaperea B, cu aceleasi dimensiuni ca si cea anterioara, a fost divizata in doua casete de dimensiuni apropiate. In prima dintre casete era un soclu de lut situat langa o vatra portabila sustinuta de un suport de pari. Langa aceasta a fost descoperita o mare cantitate de cenusa precum si resturi de la ofrandele aduse zeilor. Pe soclu era un idol-bust decorat pe piept cu incizii in zig-zag si avea o perforatie verticala in care era fixat un craniu de animal. In cealalta caseta erau mai multe vase in care se depuneau ofrande. Intr-unul dintre aceste vase, o amfora cu fata umana, au fost descoperite oasele degetelor de la mana unui om. Tot in acest spatiu au fost gasite boabe de grau carbonizate care provin de la ofrandele aduse zeilor, prin arderea ritualica a grauntelor.

Peretele exterior, in staga intrarii, avea un orificiu circular care taia un disc de lut si sub acest ansamblu, lipita pe perete, era o cupa de lut sub care se afla un postament cu o rasnita de piatra. Acest complex se leaga de rasnitul cultic care avea menirea, ca prin distrugerea invelisului material al semintei, sa elibereze fortele regeneratoare, germinative imobilizate in bobul de grau. De asemenea prezenta rasnitei alaturi de ansamblul compus din orificiul din perete si de discul de lut adiacent, care simbolizeaza soarele si luna, leaga acest ritual de cultul soare-luna, de ciclurile astronomice ale anotimpurilor.

Studiile atente efectuate asupra acestui ansamblu din sanctuarul de la Parta au demonstrat ca numai intr-o singura zi din an, la data echinoctiului de primavara, lumina soarelui patrundea in incaperea A a sanctuarului si se pozitiona pe capul de taur al statuii monumentale. Acest fapt demonstreaza ca, pe langa rolul sau cultic deosebit, sanctuarul juca si rolul de calendar, care marca inceputul primaverii, a anotimpului regenerarii naturii.

Exit mobile version