In 25 martie toti crestinii sarbatoresc Buna Vestire, zi care mai este cunoscuta in calendarul popular drept Blagovestenie sau Ziua Cucului.
Ortodocsii si catolicii sarbatoresc miercuri Buna Vestire, zi in care Sfantul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naste un fiu, pe Isus Hristos, la aceasta data biserica acordand dezlegare la peste, prima din Postul Pastelui.
In traditia populara, sarbatoarea este cunoscuta si sub numele de Ziua Cucului, pentru ca se spune ca la Buna Vestire se dezleaga limba cucului, el incepand din nou sa cante. Conform credintelor populare, el canta pana la Sanziene (24 iunie) sau pana la Sanpetru (29 iunie), cand, inecandu-se cu orez, ar amuti si s-ar transforma in uliu, noteaza libertatea.ro.
El ar ramane in aceasta ipostaza pana la primavara urmatoare. Cantecul cucului de la Buna Vestire are insa o dubla semnificatie: vesteste revenirea la forma lui fireasca si anunta sosirea primaverii.
in calendarul popular, Buna Vestire este cunoscuta drept Ziua Cucului. si asta pentru ca se crede ca acum canta cucul pentru prima data in an, vestind venirea primaverii.
Totusi, lumea se teme de acest moment, caci nu e de bine daca-ti canta cucul in spate. Se spune ca cel ce aude cucul cantandu-i in spate, de dimineata, pe stomacul gol, va muri exact peste atatia ani de cate ori i-a cantat cucul.
Pentru ca acorda respectul cuvenit atat marii sarbatori religioase, cat si traditiilor si superstitiilor legate de aceasta zi, oamenii tin cont de faptul ca e un mare pacat sa munceasca la Blagovestenie. Ba chiar se zice ca daca din porumbul macinat de Buna Vestire s-ar face mamaliga si s-ar da pestilor din iaz, pestii ar muri.
Printre datinile care se mai pastreaza este si aceea de a avea bani, in special monede, in buzunare, de Blagovestenie.
Nu se iese din casa cu stomacul gol si nu trebuie sa se simta senzatia de foame. Orice cantec al cucului trebuie platit, ca sa aduca noroc, sanatate si belsug.
O alta credinta foarte raspandita spune ca daca in aceasta zi oua vreo gaina, gasca sau rața, atunci ouale nu sunt bune de pus sub closca, pentru ca vor iesi pui bolnavi. Tot in aceasta zi se scot afara stupii care nu s-au scos in ziua de Alexii si se scot afara vitele de prin grajduri si se lasa la soare, ca sa fie sanatoase tot anul.
Incepand cu Buna Vestire, femeile din Banat se duc in padure si aduc lemne pe care le pastreaza apoi pentru Joia cea Mare.
In Bucovina si in multe zone din Muntenia, femeile se scoala dis-de-dimineata, fac focul in ograda si pun in fata usii paine, sare si apa. Pe la pranz, painea si sarea se dau de pomana unui sarac, acest gest aducand spor si sanatate in gospodarie. in schimb, apa se lasa in continuare la usa, in vas, pentru ca ingerii sa-si potoleasca setea.
In Transilvania, se mai pastreaza un obicei stravechi. De seara, se pregatesc cateva obiecte rituale: o oala cu jar, tamaie si clopotei. Cel care se scoala primul in acea familie iese din casa, pune tamaie peste jar si inconjoara cladirea de trei ori; apoi, afuma vitele si pomii, facand zgomot cu clopoteii. Se spune ca astfel se alunga energiile negative si bolile din gospodarie.
Sarbatoarea Bunei Vestiri trebuie petrecuta in buna intelegere cu cei din jurul nostru. Cine se cearta pe 25 martie va avea necazuri tot anul. De Buna Vestire, apicultorii scot stupii afara, dar si vitele din grajduri si le lasa sa stea la soare, fara sa poarte jug, pentru ca ele sa fie sanatoase tot anul.
De Blagovestenie este dezlegare la peste. Este bine sa mancam peste, pentru a fi sprinteni si sanatosi… ca pestele.