TIMISOARA. „A inceput demolarea partiala a cladirii fostei Fabrici de Ciorapi. Nu <s-a reusit> clasificarea ei ca Monument Istoric. O marca germana a fost mai tare decat Patrimoniul Timisoarei. Sa le fie de bine!„, asta sta scris langa un sir de fotografii ce infatiseaza operatiunea de daramare care are loc in aceste zile la fosta Fabrica de Ciorapi din Timisoara, poze ce au fost postate pe Facebook.
Imediat ce fotografiile au fost puse de Salvati patrimoniul Timisoarei, timisorenii s-au inghesuit sa-si strige nemultumirea ca inca o cladire importanta a orasului este pusa la pamant. Fosta Fabrica de Ciorapi, situata la doi pasi de Gara de Mica nu a fost inclusa pe Lista Monumentelor Istorice, dar se afla intr-o arie protejata cultural, intrucat in zona se gaseste un adevarat ansamblu de imobile istorice.
„Oare a cui interes este? Probabil cineva s-a imbogatit„, crede un timisorean utilizator al retelei de socializare.
„Dureros si super trist…„, completeaza un altul.
„Se rade tot. Aceste cladiri sunt istoria Timisoarei si ne lasam deposedati treptat de ea. In curand se va spune ca istoria a inceput cu billa (s-a demolat fabrica de lapte), cu kauflandul (s-a demolat Fructusul)… Etc. Dar ii admiram pe acesti investitori. Confundam musafirii cu demolatorii. Ce fel de oameni aproba aceste mizerii?„, se revolta un alt comentator pe FB.
„Incet, incet ne pierdem reperele…..„, spune cu naduf un alt internaut din Timisoara.
„Cade un monument ca sa faca loc ptr un nou moll in Timisoara?”, se intreaba o comentatoare.
„E greu de privit aceste imagini,in special pentru care am fost pe acolo…„, noteaza un altul.
„Hai sa distrugem trecutul,sa distrugem simbolurile, monumentele, valorile, pentru niste bani de moment! TRIST!„, scrie inca un comentator.
„CE MAI URMEAZA CATEDRALA?„, isi striga indignarea un alt utilizator al retelei de socializare.
Inca din luna octombrie a anului trecut se anunta faptul ca un supermarket se va ridica in curtea fostei fabrici de ciorapi, acesta urmand sa deserveasca locuitorii din zonele Badea Cartan – Modern. S-a vorbit si atunci de potentiala demolare a unei parti din cladire, insa Directia de Cultura s-a opus daramarii unor corpuri.
„Cladirea au cumparat-o cei de la Kaufland, dar nu ei au voie sa faca demolari in partea unde e monument istoric. Ei trebuie sa incadreze magazinul, trebuie sa pastreze mai bine de jumatate din cladire, partea care e monument istoric. N-au voie sa se atinga nici de fatada. Ce s-a adaugat la monument istoric de-a lungul timpului e alta treaba, pot demola„, a declarat pentru opiniatimisoarei.ro Traian Stoia .
„Nu este dat aviz pentru demolare!„, a declarat pentru opiniatimisoarei.ro directorul interimar al Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National Timis, Maria Tartea.
Istoria Fabricii de Ciorapi la Timisoara
Fabrica de ciorapi din Timisoara a fost infiintata in anul 1908 ca sucursala a fabricii “Elso Gyulai Kotott Es Szovott Ipararugyar. R.T ” din Gyula – Ungaria, care la acea data era cea mai mare unitate producatoare din industria textila (ciorapi si lenjerie de corp) din Ungaria.
Dupa anii de razboi, in 1921, din pricina situatiei economice dezastruoase a fabricii, se hotaraste vanzarea sucursalei din Timisoara catre o firma din Bucuresti, denumirea fabricii devenind “Standard – prima fabrica de ciorapi din Timisoara” .
In decembrie 1926, sub denumirea de ALCA Fabrica de Tricotaje Societate Anonima , se unesc in Timisoara 8 ateliere de tricotat ciorapi.
Intreprinderea a evoluat, de-a lungult timpului, a fost nationalizata in 1949, iar dupa Revolutie activitatea parea ca o ia pe drumul cel bun.
A fost privatizata prin metoda MEBO, in 1995 a ajuns sa detina un flux tehnologic complet, inclusiv vopsitorie proprie, iar in 1999 isi vindea produsele in Italia, Germania, Elvetia, Franta, exportul constituind aproximativ 80% din cifra de afaceri.
In anul 2004, vanzarile pe intern s-au dublat in principal datorita livrarilor pe retele de supermarketuri. Dupa care, inexplicabil, a inceput declinul abrupt. Utilajele invechite, lipsa investitiilor, dar si cea a comenzilor au fost tot atatea motive care au dus ca, in iunie 2009, intreprinderea sa intre in insolventa si, cateva luni mai tarziu, in faliment.