TIMISOARA. A venit randul unor noi spatii verzi din inima Timisoarei sa fie complet schimbate, pentru anul 2021 cand orasul va deveni Capitala Culturala a Europei.
La mai bine de trei ani de cand a fost aprobata documentatia pentru reabilitarea lui, s-a ajuns si in stadiul in care planul de modernizare poate incepe.
Primarul Nicolae Robu a anuntat ca Municipalitatea a iscalit contractul cu Elf Road SRL, firma care a castigat licitatia pentru refacerea parcului, aceasta dupa ce rezultatul a fost initial contestat in instanta.
Luni, in 25 noiembrie, va fi predat amplasamentul si poate fi deschis santierul.
„Am semnat contractul cu firma care a castigat licitatia pentru modernizarea Parcului Civic. Luni vom preda amplasamentul. Dupa asta se va face organizarea de santier si atunci vom vedea ce se va restrictiona. Partial se va restrictiona zona, dar asta firma ne va spune. Va lucra ce se poate si cat se poate si anul acesta. Fiecare zi este importanta„, a declarat primarul Nicolae Robu.
Amenajarea va costa aproximativ 1,2 milione euro, bani de la bugetul local.
Lucrarile la acest parc nu ar trebui sa dureze mai mult de 6 luni, conform contractului. Va fi amenajat atat spatiul din spatele Ceasului Floral, cat si cel din spatele cladirii Postei Mari, dar si Parcul Bratianu.
„Suprafata totala de amenajat este destul de intinsa, 67.676 metri patrati cu alei si platforme pe 21.866 de metri patrati, 82 de stalpi de iluminat cu doua corpuri, 4 pergole, 122 de banci, o fantana decorativa, doua rastele de biciclete…„, explica nu demult primarul Nicolae Robu.
Reprezentantii Directiei de Mediu vor ca lucrarile sa inceapa cu parcul Bratianu care margineste bulevardul pe care se gaseau candva palmierii catre strada Eminescu. Si asta, pentru a nu da peste cap zona centrala unde sunt programate in urmatoarea perioada, comemorarea a 30 de ani de la Revolutia din Decembrie 89 si Targul de Craciun.
Vor fi montate zeci de banci noi, banchete circulare, pergole pentru flori, dar si sadite mii de plante decorative, iar sistemul de iluminat va fi extins si modernizat, transmit reprezentantii Primariei Timisoara.
In Parcul Civic, pe langa mobilierul urban nou ce va fi montat, va fi construita si o fantana ornamentala cu diametrul de peste 4 metri, intr-o piateta din vecinatatea Salii 2.
Pe de alta parte, in parcul din spatele Postei Mari vor fi refacute locurile de parcare ce-l marginesc, iar in locul dalelor gaurite se va turna beton, pentru a nu se mai forma noroi la fiecare ploaie.
In cele trei parcuri ce compun Parcul Civic vor fi plantati pini, tuia, magnolii si liliac, dar si arborele de lalea – tulipanul, precum si rhododendron, hortensii, lavanda, azalee si trandafiri, dar si alte specii, care mai de care mai colorate.
In proiectul de reabilitare a Pacului Civic nu este insa inclus si Ceasul Floral al Timisoarei, care va trebui sa mai astepte pana cand va fi modernizat.
Astfel, Parcul Civic este al al patrulea care va intra in modernizare in zona centrala a Timisoarei, dupa ce in 2015 a fost inaugurat Parcul Justitiei, anul trecut a fost pus la punct si Parcul Alpinet, iar in vara s-au finalizat lucrarile la Parcul Central.
Parc pe terenul unde candva sa ridicat Cazarma Transilvania, una dintre cele mai mari din Europa
Pe aproape intreaga suprafata a Parcului Civic a fost candva o cazarma militara, una dintre cele mai mari din Europa, situata in vecinatatea cetatii Timisoarei. Ea a dainuit mult chiar si dupa Al Doilea Razboi Mondial.
Dezafectarea si daramarea cazarmii a inceput in urma cu exact 60 de ani, in 1956. In 1959 inca mai exista o parte din principala cladire a cazarmii, despre care se spune ca ar fi avut o lungime de 1,5 kilometri. Era bine ancorata in peisajul urban, pe locul actualului hotel Continental coborand mult spre Castelul Huniade.
Demolarea ei a durat cativa ani, intreaga suprafata fiind un camp de moloz. A mai ramas din cazarma cladirea Salii 2 a Teatrului National Timisoara. In jurul ei s-a plantat un sir de plopi piramidali, care sunt impresionanti in ziua de azi.
Suprafata ramasa in urma daramarii cazarmii a constituit subiectul unor dispute si framantari urbanistice in legatura cu destinul ei. A existat un proiect grandios, dublat de o expozitie, in care se concepuse aici realizarea unui centru civic modern, cu o imensa opera, cu cladiri administrative. Viziunea avantata depasea cu mult posibilitatile unei tari saracite de un razboi si de un regim politic ce experimenta intr-un anumit mod progresul.
Spre sfarsitul anilor ’70, proiectul a ramas doar un vis. Edili mai pragmatici s-au apucat de treaba. In intervalul 1968-1971 s-a construit hotelul Continental. Cam tot in aceeasi perioada s-a construit si bulevardul Bratianu care imparte parcul in doua. Apoi, dupa 1971, pentru a masca incertitudinile urbanistice privind aceasta zona, s-a decis inverzirea ei. S-a plantat masiv, cu tot materialul existent in pepiniere, in special arbori, fara o gandire conturata, in stilul actiunilor pompieristice specifice acelor vremuri.
Vegetatia a crescut, selectia specifica masivelor forestiere a actionat, numeroase exemplare s-au uscat din cauza cuverturii subtiri de sol ce acopera molozurile, pe anumite portiuni s-a conturat o trama de alei de tranzit si in prezent exista un fond vegetal tanar, relativ variat, cu o valoare peisagistica modesta.