TIMISOARA. Aula Magna a Universitatii de Vest din Timisoara a devenit neincapatoare vineri la pranz, inca dinainte ca Simona Halep sa ajunga in sala.
Numarul 1 in tenis feminin mondial a fost primita cu aplauze frenetice de sute de studenti si cadre didactice ale institutiei de invatamant, care minute in sir i-au strigat numele.
In cadrul unei ceremonii la care a participat si fostul campion olimpic Mihai Covaliu, jucatoarea de 27 de ani din Constanta, care in acest an si-a trecut in palmares si primul titlu de Grand Slam din cariera, castigand Rolland Garros-ul, a primit titlul de Doctor Honoris Causa.
Campioana de pe zgura franceza a ascultat laudatio, dupa care a fost imbracata in roba si a primit diploma prin care i s-a acordat titlul.
Simona Halep a mai primit un cadou din partea prezidiului, un tablou facut pentru ea de Stefan Popa Popa’s.
Dupa ce a primit titlul universitar, Simona Halep le-a transmis un mesaj tinerilor:
„Universitatii de Vest din Timisoara ii sunt recunoscatoare pentru acest titlu si pentru acest moment deosebit. Au fost doua momente frumoase din cariera mea de pana acum pentru ca nu s-a incheiat inca. Acum 10 ani am castigat turneul de la Roland Garros la juniori. Am plecat la Paris joi dimineata, foarte pregatita, eram cu increderea foarte sus, le-am spus parintilor mei ca va fi ultimul turneu jucat la juniori. Pe parcursul turneului am intalnit adversare dificile, dar cu o putere interiora am ajuns in finala unde am intalnit-o pe Elena Bogdan, o alta romanca pe care o cunosteam si cu care m-am antrenat. Am inceput meciul foarte bine, insa o presiune m-a curpins, o teama de succes pentru ca eram aproape, m-am asezat pe banca si mi-am spus ca imi ingreunez meciul din cauza emotiilor, m-am motivat, am intrat in teren si mi-am spus ca e singurul lor unde vreua sa fiu atunci. Am intrat si am castigat cu 6-1 sau 6-2, nu mai stiu. Asa am incheiat cariera de juniori. Din momentul acela mi-am pus ca obiectiv acelasi lucru la seniori, am fost indrazneata. In 2017, cand am plecat spre Paris, m-am accidentat la Roma, am avut o entorsa la glezna, dar nimic nu m-a oprit si mi-am spus ca vreau sa joc turneul, desi echipa si familia mi-a spus ca ar trebui sa renunt la Roland Garros. Am jucat meciuri grele, cert este ca in finala am condus mult, am avut set 3-1, insa Ostapenko a fost mai increzatoare, nu s-a gandit prea mult si mi-a furat trofeul din maini. A fost o perioada grea, 3 luni am suferit. Nu am cedat, am mers in continuare la antrenamente, la turnee si am prograsat emotional foarte mult. Anul acesta am mers la turneu cu o liniste sufleteasca, asemanatoare cu cea din 2008, stiam ca am jocul bine pus la punct. Eram puternica la momentul respectiv si aveam emotii mari. Am simtit un val de emotie pozitiva, am simtit ca finala va fi mai usoara, dar m-am inselat. Am fost condusa cu set si 3-0. Stiam cum joaca Stephens, eu m-am retras si nu am fost destul de agresiva. Insa la 2-0 mi-am spus ca daca nu intru in joc nu am nicuio sansa. Mi-am spus ca trebuie sa dau tot ce am mai bun. Am intrat in teren, am mers la fileu de 3 ori si mi-am spus ca e momentul sa lovesc fiecare minge cu incredere. Cand s-a apropiat de final, m-am oprit un moment si mi-am spus ca e atat de aproape. Am servit destul de puternic, dar a fost un serviciu precis unde s-a gresit returul. Am simtit ca toate greutatile, toate momentele de tristete s-au dus. Mesajul pe care vreau sa il transmit tinerilor e ca atunci cand iti doresti ceva trebuie sa ai incredere. Asa am facut eu si vreau sa va spun ca un vis poate fi indeplinit”.
Video: Remus Gradinariu
