In epoca nazista, autoritatile germane au infiintat mai multe „scoli pentru mirese”, cu scopul de a furniza partenere de viata perfecte pentru acolitii lui Adolf Hitler.
Potrivit regulamentelor din aceste scoli, tinerele femei erau invatate „sa spele rufe, sa gateasca, sa aiba grija de copii si de casa”, inainte de a se casatori cu barbatii germani care urmau sa conduca lagarele de concentrare si sa administreze teritoriile cucerite din Europa.
Viitoarele sotii erau instruite si in domeniul comunicarii sociale – cum sa faca conversatie la petreceri – si cum sa isi creasca copiii pentru a-l venera pe Adolf Hitler.
„Asta inseamna sa participi la renasterea poporului nostru”, spunea Gertrud Scholtz-Klink, directoarea programului de scoli naziste, inceput in urma cu 75 de ani, atunci cand prima scoala de acest tip a fost inaugurata, pe insula Schwanenweder de pe Lacul Wannsee din apropiere de Berlin.
Alaturi de acest ghid de reguli descoperit in Arhivele Federale Germane au fost gasite certificate decorate cu „Pomul vietii” germanic, care erau oferite tinerelor fete ce absolveau acest curs de sase saptamani inainte de a se casatori cu iubitii lor din trupele SS.
Scolile pentru miresele naziste au reprezentat o colaborare intre Gertrud Scholtz-Klink si seful SS Heinrich Himmler, care era obsedat de ideea superioritatii germane asupra tuturor raselor si de nevoia de „a avea o viata de familie puternica, pentru a crea o natiune puternica si pura”.
Himmler a semnat un decret, in 1936, prin care ordona tuturor femeilor care doreau sa se casatoreasca cu un membru al trupelor SS sa participe la aceste cursuri speciale de pregatire.
Cursantele invatau nu doar „cum sa devina sotii bune”, ci si cum „sa dobandeasca cunostinte speciale despre rase si genetica”.
Tinerelor care nu se conformau acestui ordin le era refuzata eliberarea certificatelor de casatorie.
Documentele descoperite recent arata faptul ca nazistii le considerau pe femei, mai presus de toate, ca pe niste „masini de inmultire” si ca pe niste „sustinatoare ale rasei”, potrivit limbajului folosit in acele scoli.
Doctrina scolilor pentru miresele naziste a inceput sa apuna atunci cand razboiul a inceput sa ia un tribut tot mai mare pe front. intrucat importul de „muncitori-sclavi” devenise insuficient pentru a suplini absenta barbatilor germani trimisi in razboi, Gertrud Scholtz-Klink a fost nevoita sa promoveze un nou ideal al femeii naziste – una mai putin implicata in cresterea copiilor si mai mult implicata in munca de la strung si de la furnalele de otel care furnizau materialele necesare pentru soldati.
Gertrud Scholtz-Klink a fost femeia cu cel mai mare rang nazist din istoria celui de-al Treilea Reich. Ea a urmat cu cruzime doctrina nazista, nepermitand niciunei femei cu origini evreiesti sau tiganesti, cu boli mintale sau cu diformitati fizice sa participe la acele scoli pentru mirese.