Context
România este într-o situație vulnerabilă din punct de vedere economic și al securității. Unele dintre cauze sunt de natură geopolitică, cum este agresiunea armată a Rusiei împotriva vecinilor noștri de la nord, iar altele țin de dinamica economiei mondiale și modul în care aceasta a fost afectată de pandemie și de cele două conflicte importante ale zilelor noastre: cel din Ucraina, amintit mai sus, și cel din Fâșia Gaza.
Economia noastră nu suferă doar din cauza factorilor externi, mare parte din vină revine celor care au guvernat România în ultimii ani.
Cu PSD și PNL sunt la guvernare, țara noastră a atins câteva recorduri negative. Avem cea mai mare datorie publică din istorie: în iulie 2024 la 852,8 miliarde de lei, adică 52,1% din PIB. Pe timpul pandemiei, când toată economia a fost oprită, datoria publică nu a atins un nivel așa de ridicat, ea situându-se în jurul valorii de 600 de miliarde de lei.
De asemenea, România are un deficit bugetar de 3,6% în primele 6 luni ale anului și se preconizează că va ajunge la 7% până la sfârșitul lui 2024, mult peste ținta de 5% promisă UE. Deficitul, diferența dintre cheltuielile și veniturile guvernului, era în iunie de 63,67 miliarde de lei, echivalentul a 30 de spitale municipale cu 300 de paturi. Posibilitatea ca acesta să se dubleze până la finalul lui 2024 este foarte mare.
Nu în cele din urmă, am ajuns, din nou, campioni în UE la corupție.
În ultimul barometru UE, 94% dintre managerii de companii din România au reclamat corupția la nivel înalt, iar 55% dintre aceștia au spus că le sunt cerute șpăgi pentru a primi acces la contracte cu instituții publice. 71% dintre respondenți spun că țara noastră este orice numai nu stabilă, mediul de afaceri fiind sabotat constant prin sute de modificări de legislație apărute peste noapte, în funcție de toanele guvernanților din acea zi.
Bulgaria poate să răsufle ușurată, i-am depășit la corupție și le-am suflat locul 1. Ministrul Grindeanu ar spune că am ajuns pe locul 0, dar noi știm că suntem, din nefericire, pe 1.
Cauze
Sunt multe cauze pentru dezastrul economic și strangularea constantă a mediului privat, singurul care generează plusvaloare, dar toate au câțiva numitori comuni.
Avem un ministru al Digitalizării care nu a digitalizat nimic în viața lui. Tânărul Bogdan Ivan a fost numit ministru strict pentru că a fost doctorand sub Vasile Dâncu.
Ne uităm cu tristețe la clasamentul DESI, care măsoară gradul de digitalizare a unei societăți, și vedem că suntem pe ultimul loc în UE. Iată una dintre cauze: cei care conduc țara numesc oameni în funcții cheie pe alte criterii decât cele care ar servi interesul public.
Al doilea exemplu este o succesiune de miniștri de Finanțe care au făcut enorm de mult rău economiei.
Adrian Câciu și Marcel Boloș s-au remarcat prin propuneri socialiste, aparent elaborate fără legătură cu economia reală. Câciu, care nu a mai avut contact cu mediul privat de peste 20 de ani, a fost desemnat de PSD să reglementeze fiscalitatea României. PNL nu s-a lăsat mai prejos, numindu-l ministru pe Marcel Boloș, de profesie preot. Aceste numiri ridică întrebări serioase despre competența guvernului în gestionarea economiei și în elaborarea politicilor economice viabile și realiste.
Putem aminti câteva perle produse de aceștia cum ar fi supraimpozitarea contractelor part-time sau creșterea taxării microîntreprinderilor și a angajaților din anumite sectoare economice.
Ce vor să facă
Periodic, aflăm fragmente din planurile guvernului pentru viitor, în cazul în care rămân la putere și după următoarele alegeri. Niciuna dintre aceste informații nu indică măsuri benefice pentru cetățeni sau mediul privat.
În 2025 vor lovi din nou în mediul privat prin creșterea TVA-ului, creșterea cotei impozitului pe venit, creșterea taxelor pe dividende și alte tipuri de venituri.
Dar nu se vor atinge de funcționari, de aparatul de stat umflat tot de ei. Ca idee, deși anul trecut premierul promitea măsuri drastice în aparatul de stat pentru a demonstra că și mediul public va strânge cureaua, numărul de angajați în administrația publică a continuat să crească.
În 2024, 22% dintre salariații din România sunt bugetari. În anul 2000, doar 12% dintre salariați lucrau la stat.
Deficitul trebuie redus prin reducerea cheltuielilor statului, adică reducerea numărului de bugetari (aici mă refer, în primul rând, la angajații din administrația centrală), desființarea instituțiilor care există doar pentru a oferi sinecuri pilelor de partid și eliminarea privilegiilor nesimțite.
Știați că România are o autoritate națională pentru controlul cazanelor, recipientelor sub presiune și instalațiilor de ridicat? Directoarea a fost arestată anul trecut pentru suspiciuni de fraudă cu banii instituției. Câteva milioane de euro s-au găsit ținute în saci și genți prin birou.
Reducerea numărului de bugetari trebuie făcută atent și în tandem cu o reorganizare administrativ-teritorială de care România are nevoie ca de aer.
Nu putem funcționa în secolul 21, ca membri ai Uniunii Europene și Alianței Nord Atlantice, după un sistem gândit acum 60 de ani de Partidul Comunist. Peste 90% dintre localități nu se pot autosusține, iar autoritățile de acolo au nevoie de bani de la guvern în fiecare an ca să funcționeze.
USR a reușit să impună, cu ajutorul presiunii publice, desigur, desființarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, pentru viitor. Mult prea puțin pentru câtă nedreptate există în sistemul de pensii din România.
Singura șansă reală de a oprit dezmățul bugetar al PSD-PNL și de a pune România pe un făgaș sănătos din punct de vedere economic este ca deciziile guvernamentale să depindă de USR, singurul partid conectat cu mediul privat, compus din oameni veniți din mediul privat și care înțeleg mecanismele economiei reale. Iar pentru ca acest lucru să se întâmple este esențial ca în această toamnă să NU virați PSD și PNL.
Raoul Trifan este senator USR de Timiș, la primul mandat. Este licențiat în științe economice la Universitatea de Vest și are o experiență de 15 ani în management în domeniul IT.