Potrivit sondajului CCSB, USL este creditata cu 62 la suta din voturi, fiind urmata la mare distanta de ARD, cu 17 la suta, PPDD, cu 10 la suta si UDMR, cu 5 la suta.
Sondajul CSCI prezinta, de asemenea, procente apropiate: USL – 61 la suta, ARD – 19 la suta, PPDD – 12 la suta si UDMR – 5 la suta. Nu s-au prezentat date tehnice despre sondaje: cand au fost realizate, ce tip de esantion si marja de eroare.
De remarcat ca, in timpul emisiunii, directorul CCSB Mirel Palada a explicat ca rezultatele cercetarii nu trebuie luate ca o previziune certa pentru vot, deoarece in interviurile date operatorilor de sondaj, unii subiecti au tendinta de a indica ca il susţin pe cel ce pare a fi invingatorul, de exemplu daca USL e primul in sondaje, acestia spun ca voteaza USL, desi este posibil sa nu mearga la vot sau sa voteze alt partid.
In context, Palada a estimat ca prezenta reala la vot se va situa la 48 la suta, conditii in care scorurile estimate de directorul CCSB au fost 57 la suta pentru USL, 21 la suta pentru ARD, 10 la suta pentru PPDD si 5 la suta pentru UDMR.
In plus, Palada a mai spus ca distributia mandatelor va aduce un usor avantaj pentru USL, care va beneficia de o asa-numita „prima majoritara” ce-i va permite sa obtina aproximativ 61 la suta din locuri in Parlament, in timp ce ARD va lua in final circa 20 la suta din mandatele parlamentare, PPDD va avea aproximativ 10 la suta din alesi, iar UDMR in jur 5-6 la suta. Conform lui Mirel Palada, o prezenta la vot mai scazuta, „spre limita de jos a lui 40 la suta”, ar putea conduce la modificarea cifrelor estimate de el, in sensul in care acestea vor fi mai scazute pentru USL si mai ridicate pentru ARD.