TIMISOARA. Incepand din anul 2013, fiecare timisorean va trebui sa plateasca taxa de habitat, daca alesii locali sunt de acord cu introducerea acesteia. Cu banii adunati, reprezentantii Primariei Timisoara vor sa renoveze fatadele cladirilor monument istoric din oras. Aceasta nu este prima data cand municipalitatea vrea sa impuna o astfel de taxa. Istoria ei incepe inca din 2009, cand proiectul de hotarare pe care trebuiau sa il voteze consilierii locali a fost retras de pe ordinea de zi dupa ce mai multi timisoreni si-au exprimat dezacordul.
Mai-marii din primarie au revenit cu el si in 2010, dar in urma unei dezbateri publice, chiar primarul Gheorghe Ciuhandu a fost cel care a retras proiectul. A propus, in locul lui, infiintarea unui fond de solidaritate la care sa contribuie toti cei interesati de soarta cladirilor istorice, fond care nu s-a mai creat. Acum insa, tot primarul este cel care repune pe masa consilierilor locali infiintarea unei taxe de habitat.
____________________________________________________________________________
40 de lei pe an. Atat ar trebui sa plateasca fiecare persoana care locuieste in Timisoara si detine un apartament, o casa sau un teren in Capitala Banatului. Este a treia incercare de introducere a taxei de habitat de catre Primaria Timisoara, si aceasta tot cu scandal. Timisorenii, dar si mai multe organizatii nonguvernamentale s-au opus acestei taxe inca de la inceput, iar acum, Federatia Asociatiilor de Locatari din Timisoara a cerut retragerea anexei cu privire la aceasta de la proiectul de hotarare privind taxele si impozitele care se va afla pe masa consilierilor locali.
Exista voci care spun ca aceasta taxa este si ilegala, insa reprezentantii Primariei Timisoara nu asculta de nimeni si o tin pe a lor: fiecare timisorean trebuie sa cotizeze pentru infrumusetarea cladirilor istorice din oras si sa plateasca la fel, chit ca locuieste la periferie sau in buricul targului.
Multi se intreaba cum este normal ca toti locuitorii Timisoarei, indiferent de zona in care locuiesc, sa dea bani pentru renovarea fatadelor cladirilor istorice care, in fond, sunt proprietate privata, insa singurul raspuns pe care il primesc este ca ”fatadele nu le apartin doar proprietarilor cladirii, ne apartin tuturor”. Aceleasi voci spun ca daca nu sunt in stare sa aiba grija de imobilul in care traiesc, timisorenii care locuiesc in centrul orasului ar trebui sa se mute la periferie. Reprezentantii municipalitatii le transmit insa ca sunt… rautaciosi.
”Ar fi rautacios sa spunem ca daca nu au venituri sa le vanda. Sigur ca ar fi o solutie, dar trebuie sa ne gandim ca fiecare dintre noi, imediat dupa Revolutie, ne-am cumparat apartamentele in care locuim la preturi de nimic. Daca ne uitam si la acele blocuri, majoritatea proprietarilor n-au facut mai nimic sa si le intretina”, ne-a spus Adrian Bodo, seful Directiei Fiscale.
Potrivit Directiei Fiscale a Primariei Timisoara, aproximativ 220.000 de timisoreni ar trebui sa plateasca din 2013 aceasta taxa, daca ea va fi adoptata de consilierii locali. Daca este sa facem un calcul simplu, s-ar aduna peste 8 milioane de lei, intr-un fond special creat pentru aceasta.
Cu banii stransi in 2013, Primaria vrea sa renoveze fatadele a trei licee, proprietate publica. Este vorba despre Liceul Nikolaus Lenau, Colegiul National C.D. Loga si Liceul Teoretic J.L. Calderon. Nominalizarea cladirilor vine de la Directia de Dezvoltare, care spune ca taxa de habitat este necesara pentru un alt proiect, prin care s-a stabilit ca guvernul german ne imprumuta de 5 milioane de euro ca sa ne reabilitam cladirile istorice. Cu acesti bani se vor renova mai multe fatade, iar timisorenii vor trebui sa dea banii inapoi guvernului german, intr-un termen de zece ani.
”Din discutiile pe care Executivul Primariei Timisoara le-a avut cu banca germana, a rezultat un lucru foarte clar: acest proiect nu inseamna decat inceputul reabilitarii cladirilor monument istoric, iar asigurarea continuitatii acestuia nu se poate realiza decat in conditia in care noi reusim sa asiguram fonduri care sa il continue. Asigurarea fondului nu poate fi realizata decat dintr-o taxa speciala. stiu ca au fost discutii, sa se ia din buget, sa se ia din alta parte, sa se mai reduca din costuri si altele, dar ideea si discutiile care au decurs din dialogul cu guvernul german a fost ca ar trebui sa avem o taxa speciala, taxa de habitat, care sa asigure resurse clar destinate pentru acest proiect”, ne-a declarat Adrian Bodo.
Desi sunt multe voci care spun ca el tine cu dintii de aceasta taxa, Bodo precizeaza ca nu el a incercat introducerea ei, ci Executivul Primariei Timisoara, din care face parte ca si compartiment de specialitate. Recunoaste insa ca el propune proiectele, Executivul le aproba, iar apoi le trimite in Consiliul Local.
”Ar trebui sa intelegem ca fatadele, pe exteriorul lor, nu le apartin doar proprietarilor cladirii, ne apartin si noua. Atunci cand mergem pe strada ar fi bine sa ne simtim in siguranta ca nu ne pica nimic in cap si aspectul orasului sa ne incante privirea”, le transmite Bodo timisorenilor care nu vad cu ochi buni introducerea taxei de habitat.
Petru Olariu
FALT: Sa plateasca toti cei care respira in Timisoara daca e taxa de habitat
Federatia Asociatiilor de Locatari din Timisoara nu este de acord cu explicatiile oferite de seful Directiei Fiscale, in primul rand pentru ca taxa ar urma sa fie egala pentru toata lumea. ”Cetatenii nu au bani sa-si plateasca intretinerea, se percepe o taxa egala chiar daca un contribuabil are o amarata de garsoniera sau un palat in centrul orasului, se impune plata acestei taxe doar persoanelor fizice, pe cand persoanele juridice nu platesc, proprietarii de imobile care detin imobile in Timisoara, dar au domiciliul in afara Timisoarei nu platesc aceasta taxa, iar conditiile de plata sunt incorecte”, ne-a spus Petru Olariu, presedintele FALT.
Mai in gluma mai in serios, Olariu spune ca era mai bine sa se spuna direct ca timisorenii platesc o taxa pe aer, nu una de locuire. ”Daca puneau procent in functie de valoarea de impozitare a apartamentului, mai era cum era. Daca e taxa de habitat, atunci e taxa de aer si ar trebui sa plateasca toti cetatenii care vin si respira aer de Timisoara”, completeaza presedintele FALT.
Mai mult decat atat, el spune ca acele cladiri care au fost trecute pe lista, unitati de invatamant, sunt intr-o stare mult mai buna decat alte cladiri monument istoric din oras, care arata deplorabil. Acesta considera ca Directia de Dezvoltare trebuia sa se consulte cu specialisti atunci cand a stabilit imobilele ce ar urma sa se renoveze cu banii din taxa de habitat in 2013.
”E bau bau ce spun ei, nici macar nu folosesc specialisti. Nemtii vin cu niste bani, ei nu sunt in stare sa gaseasca niste bani sa puna alaturi de nemti si au zis sa faca taxa speciala. Pai cati bani s-au dat la Poli Timisoara pana acum? In Germania, fatadele cladirilor istorice se renoveaza de catre autoritatea locala, pentru ca fac parte din aspectul orasului, practic sunt proprietate publica”, a conchis Petru Olariu.
avocat Carmen Obarsanu
Privita cu inţelegere pragmatica de catre majoritatea locatarilor din imobilele istorice ale Timisoarei, printre care se numara si fostul arhitect sef al orasului, Adrian Ionasiu, taxa de habitat este considerata de catre juristi profund ilegala si, daca este cazul, usor de desfiintat de catre instanţele de judecata.
Prezenta si la dezbaterea publica din urma cu doi ani, cand s-a derulat prima tentativa a administratiei locale de a legaliza taxa de habitat, avocata Carmen Obarsanu spune ca acest impozit, indiferent de valoarea sa, nu reprezinta altceva decat inversul taxei “Robin Hood”, adica se ia de la saraci si se da la bogati.
“Am participat si la dezbaterea publica in care s-a pus in discutie taxa de habitat si i-am spus domnului Adrian Bodo ca face parte din grupul ultimilor haiduci romantici ai Timisoarei. Cum sa percepi o taxa profund ilegala pentru a repara cladiri private? Cum sa intelegem argumentatia directorului economic al Primariei care spune ca, daca o sa avem decenta sa dam cate 10 euro pe an, se vor repara fatadele cladirilor importante din oras, fara sa ne mai gandim ca acelea sunt detinute de italieni sau tigani? Dubla impozitare a bunurilor imobiliare este o incalcare flagranta a legii. Nu poti aplica doua impozite pentru acelasi lucru! Nu poti sa percepi o taxa pe care sa o folosesti in interesul privat al anumitor proprietari de imobile, fara a tine cont ca acele cladiri au spatii comerciale inchiriate pe mii de euro lunar, bani care, la o adica, pot fi folositi pentru repararea fatadelor. Sunt convisa ca, daca aceasta taxa va fi impusa de aceasta data, orice persoana afectata poate apela la justitie si va avea castig de cauza”, ne-a declarat Carmen Obarsanu.
Desi exista o lege care spune ca proprietarii cladirilor istorice sunt obligati sa isi reabiliteze cladirilor istorice, aceasta nu prea este pusa in aplicare, deoarece nu cuprinde si sanctiuni. Atata timp cat nu ii amendeaza pe proprietari, Legea 422 privind Protectia monumentelor istorice nu are nicio valoare.
Cine ar urma sa plateasca taxa si in ce conditii?
Daca taxa va fi adoptata de consilierii locali, fiecare persoana cu domiciliul in Timisoara si care detine un imobil in Timisoara, va trebui sa o plateasca incepand din 2013. Este vorba de 40 de lei pe an, bani care vor putea fi achitati in doua rate: una pana in 31 martie si una pana in 30 septembrie. Nu vor fi obligati sa o plateasca insa cei care sunt scutiti de plata impozitelor: veteranii de razboi, revolutionarii, persoanele cu handicap si persoanele cu handicap grav, cei care au venituri lunare mai mici decat salariul minim brut sau cei care au venituri ce consta doar in indemnizatie de somaj sau ajutor social.
Primaria promite ca toti banii se vor strange intr-un fond special care va fi destinat doar reabilitarii fatadelor cladirilor istorice. Daca acestea sunt proprietate publica, banii nu vor fi recuperati, dar daca se vor renova cladiri private, locatarii vor trebui sa inapoieze banii municipalitatii in termen de zece ani, a transmis seful Directiei Fiscale. Locatarii care nu au venituri sa isi intretina imobilele nu vor trebui sa ramburseze banii investiti in renovarea fatadelor.
”Sunt persoane care au venituri si pe care noi le vom sprijini. Ele vor trebui sa ramburseze in 10 ani aceste ajutoare. si mai sunt si proprietari care au venituri foarte mici, sub 250 de euro pe familie, lunar, care nu o sa poata sa sustina acest proiect. Lor nu le vom lua banii inapoi. Legea 422 spune ca aceste cladiri monumente istorice pot fi reabilitate integral sau partial din buget. Noi de aceea vrem sa colectam aceasta taxa si sa strangem bani. Nu dorim sa facem acest lucru decat sa sprijinim persoanele care au venituri foarte mici. Noi dorim ca fondul acesta, de la un an la altul, sa tot creasca”, mai spune Bodo.
El este de parere ca timisorenii ar trebui sa vada cu ochi buni aceasta taxa si ca ar trebui sa fie mult mai interesati de cum arata Timisoara. ”Nu este o taxa pentru care domnul Bodo este inversunat si doreste sa o introduca. Eu cred ca vocile care spun asa ceva ar trebui sa fie inversunate si sa isi doreasca sa traiasca intr-un habitat placut si curat si frumos”, a conchis Bodo.
Ca sa fie aplicata, taxa de habitat trebuie sa fie adoptata de consilierii locali, care se vor intalni in sedinta, cel mai probabil, saptamana viitoare. In Timisoara exista 14.500 cladiri istorice din care doar sapte au fost reabilitate.
AUTORI: GHEORGHE ILAS SI ROXANA DEACONESCU