TIMISOARA. Inventivitatea banatenilor le poarta renumele peste mari si tari. Daca primul computer a fost inventat in Timisoara, in 1961 – este vorba despre MECIPT-1 – iata ca anul 2012 inseamna noi premiere in cercetarea de pe Bega. Universitatea Politehnica a inaugurat Institutul de Cercetari pentru Energii Regenerabile la inceputul lunii martie, iar Universitatea de Vest din Timisoara pregateste lansarea la apa a Institutului de Cercetari Avansate de Mediu. Prima componenta din cadrul institutului, supercomputerul IBM BlueGene, functioneaza deja de un an, iar cercetarile facute cu ajutorul acestuia mentin Timisoara in zona galbena a cercetarii mondiale, prin lucrarile stiintifice publicate in reviste internationale de impact.
Dar revitalizarea cercetarii din ultimii ani nu inseamna lipsa rezultatelor in acest domeniu de-a lungul timpului. Pe plan medical, Timisoara a fost, inca de la inceputul anilor ’90, o locomotiva pentru Romania. In agricultura, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului a dezvoltat soiuri noi de plante prin care se dezvolta o agricultura mai sanatoasa si cu rezultate mai bune pentru fermierii banateni.
Universitatile dau tonul prin fondurile de zeci de milioane de euro investite in institutele de cercetare
Peste o suta de milioane de lei, echivalentul a mai mult de 25 de milioane de euro, sunt bani pe care universitatile timisorene ii atrag de la Uniunea Europeana pentru a oferi, mai tarziu, Europei, cercetatori. Milioane de euro investite in constructia de cladiri, dar mai ales in echipament, fac din Timisoara un centru de cercetare tot mai puternic in Romania si in aceasta zona a Europei.
Institutul de Cercetari pentru Energii Regenerabile (ICER), dezvoltat de Universitatea Politehnica, este prezentat de Nicolae Robu, presedintele Senatului UPT, drept o investitie de 17 milioane de euro. ICER a fost inaugurat la inceputul lunii martie 2012, pe strada Muzicescu. 10 cadre didactice vor lucra in cadrul institutului, impreuna cu studentii care se pregatesc pentru cercetare si alte 20 de posturi de cercetatori vor fi create. In conditiile in care bugetul Ministerului Educatiei alocat acestui sector nici nu se apropie de 2%, angajarea cercetatorilor in cadrul institutelor de acest tip reprezinta un mare pas inainte. Mai mult, „vom deveni autonomi energetic prin panourile fotovoltaice instalate. Avem si o pompa de caldura pe care ne va ajuta sa nu cheltuim pe utilitati. Din acest motiv, banii pe care ii economisim ii vom directiona spre salariile cercetatorilor, pentru a-i motiva, pentru a-i stimula sa lucreze in cercetare”, a precizat Nicolae Robu.
Din cele 17 milioane de euro, bani investiti in institut, cea mai mare parte a fondurilor a fost cheltuita pe echipamente. Un laborator electronic de mare precizie, unic in Romania, a costat un milion de euro. Alte 12 aparate au avut o valoare de peste 100.000 de euro si 120 de echipamente au costat sub 100.000 de euro. Pile fotovoltaice, pile de combustie, obtinerea si utilizarea biogazului, nanomateriale si nanotehnologii utilizate in conversia energiei regenerabile si aerodinamica si vibratii sunt cateva dintre domeniile de cercetare pe care ICER le va dezvolta in urmatorii ani.
Nici Universitatea de Vest din Timisoara nu se lasa mai prejos. Institutul de Cercetari Avansate de Mediu (ICAM) va fi functional la mijlocul anului viitor, constructia sa incepand in aceasta primavara, in zona Oituz. Valoarea proiectului trece de 11 milioane de euro. In 65 de laboratoare vor lucra 30 de cercetatori in opt domenii: fizica, chimie, biologie, geografie, matematica, informatica, sociologie si economie. Un laborator mobil va fi echipat cu aparatura de ultima generatie, si va putea face cercetari in toata zona de vest a tarii. Climatologie, poluare, cercetari in sol, apa si aer, combinatii matematice, fenomene meteorologice, aplicatii chimice etc. sunt tot atate domenii de dezvoltare pe care timisorenii le vor cerceta in anii ce urmeaza. Intram in lumea buna, ne spune rectorul Talpos, rectorul UVT.
Pana sa fie ridicat si dotat cu echipamente de ultima generatie, ICAM functioneaza prin supercomputerul IBM BlueGene, pe care cercetatorii il utilizeaza in cadrul Laboratorului de Calcul de Inalta Performanta. Echipamentul a costa UVT 1,5 milioane de euro si este cel mai performant din sud-estul Europei. Calcule ale traiectoriei satelitilor din zona noastra, optimizari ale traiectoriilor aeronavelor care pleaca si aterizeaza la Aeroportul Timisoara s.a.m.d. reprezinta o parte din munca pe care o fac cercetatorii. „ICAM este cel mai mare proiect din istoria universitatii. Vom avea 10 cadre didactice care vor lucra in cadrul institutului si vom angaja 20 de cercetatori cu norma intreaga acolo. Estimam ca in perioada 2013-2028 sa atragem 113 proiecte de cercetare, in valoare de 20 de milioane de lei, adica 45% din valoarea totala a investitiei”, a spus Ioan Talpos. El a adaugat ca supercomputerul de la UVT i-a ajutat pe cercetatori sa publice, in ultimul an, 17 lucrari stiintifice in reviste de specialitate cu un impact puternic mondial, care mentin UVT si, implict, Timisoara, pe harta galbena a cercetarii. Toate celelalte universitati si institute de cercetare din Romania se afla in zona rosie a cercetarii, cu un factor de impact sub 1. Universitatea de Vest avea, in 2011, un coeficient de 1,05. „Cu aparatura avuta am reusit publicarea cercetarilor in reviste mondiale. Este o mare performanta pentru noi, creste prestigiul universitatii si al orasului”, a explicat Ioan Talpos. Puterea de calcul a IBM BlueGene este de 13 Tflops, are 1024 de procesoare, capacitate de stocare de 28 TB, 94 de HDD-uri de capacitate 300 GB fiecare si o latime de banda de 10 Gbps.
De unde am pornit
MECIPT-1
MECIPT-1. 1961. Primul computer realizat. Proiectarea a inceput inca din 1956. Finalizarea s-a produs in 1961. A fost un calculator de prima generatie, conceput ca o masina de tip paralel in virgula fixa, spune Nicolae Robu. Era alcatuit din 2.000 de tuburi electronice, peste 20.000 de condensatori si rezistente, 30 km de fire si 100.000 de lipituri. Memoria era pe un tambur magnetic, iar capacitatea de memorare era de 1024 de adrese. Viteza calculatorului era de aproximativ 50 de operatii/secunda, echivalentul celor 50 de rotatii/secunda ale tamburului. „Viteza de procesare a calculatorului facea ca unele programe sa dureze ore intregi si chiar zile. Cand calculele durau mai multe zile, calculatorul era oprit seara si repornit dimineata. In zilele foarte calduroase se opera pe el noaptea, datorita temperaturii ridicate de operare”, specifica presedintele Senatului UPT.
Academicianul Ladislau Vekas a pus bazele centrului national pilot de nanofluide inainte de 1989. Cercetarile in acest segment se desfasoara si astazi cu rezultate pe masura echipamentelor folosite. Timisoara a fost primul oras din tara in care s-a pus baza cercetarii in domeniul nanofluidelor.
In sectorul medical, capitala Banatului este orasul premierelor din anii 1990. Medicul Ion Muntean, membru al Academiei Romane, Filiala Timisoara, a realizat prima fertilizare in vitro din tara, la Timisoara. Se intampla in 1996. De atunci, mii de cupluri din toata tara, care si-au dorit copii, au apelat la aceasta varianta. Interventia lui, desi socotita pe atunci un amestec in treburile dumnezeiesti si blamata ani intregi de catre Biserica, a ajuns sa fie folosita de medici ginecologi din toata tara. Alte premiere in domeniul medical sunt legate de interventiile chirurgicale laparoscopice pe care medicii timisoreni le-au facut inca din anii 90. „Premierele medicale au crescut in Timisoara, de la inceputul anilor 1990 pana in zilele noastre in progresie geometrica. Centrul de cercetare puternic din Timisoara a condus la realizarea multor premiere nationale si zonale, adica in estul si sud-estul Europei”, ne-a spus istoricul Ioan Hategan.
Proiectele de cercetare ale Universitatii de Medicina si Farmacie „Victor Babes” nu se apropie la valori ca si cele ale celorlalte doua universitati de stat din Timisoara, dar, prin premierele pe care le determina, au o importanta deosebita pentru banateni. Acelasi lucru se intampla si cu Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului. Proiectele din cercetare pe care le deruleaza institutia de invatamant superior au un mare impact asupra crearii de noi soiuri de plante si de imbunatatire a calitatii vietii animalelor. Culturi noi de cartofi au fost create de cercetatorii USAMVB, la fel cum soiuri de plante oleaginoase precum rapita si floarea soarelui au fost modificate pentru a oferi o cantitale mai mare si o calitate mult superioara de ulei, dar care pot fi si usor transformate in combustibil pentru producerea de biodiesel.
Profesorul Radu Sumalan a dezvoltat si un proiect prin care a construit o statie pilot prin care obtine biodiesel. Instalatia poate produce 12 tone de biodiesel pe zi. Combustibilul a fost chiar verificat pe masinile din parcul Universitatii de Stiinte Agricole. „Ne dorim independenta de peco”, a spus rectorul Alexandru Moisuc. „Cand am demarat proiectul, nu am gasit nicaieri ceva asemanator cu ce avem noi aici, astfel ca a trebuit sa cream noi instalatia. In acest moment, dimensiunea aparaturii pe care am dezvoltat-o ne ofera posiblitatea sa obtinem 12 tone de biodiesel in 24 de ore“, explica Radu Sumalan.