Timisul sta pe o „mina de aur“ cu ape termale, dar turistii merg la spa in Austria si Ungaria

Adrian Marincus, administratorul bazei din Lovrin, spune ca lipsa banilor e principala problema

Comoara de apa termala si minerala a judetului Timis este ignorata de autoritati, in timp ce peste granita, la doar cateva sute de kilometri, acestea s-au transformat in adevarate centre spa, care atrag mii de turisti din sud-estul Europei, inclusiv pe romanii din zona de Vest. Exploatate inca de pe vremea romanilor, multe dintre acestea au ramas in paragina, intrucat autoritatile locale nu au facut nici cel mai mic gest pentru a schimba situatia. Austriecii si ungurii ne dau lectii la acest capitol, aproape fiecare oras din cele doua tari fiind un important centru spa, care aduce bani frumosi la bugetele locale.

Lectia de spa

Daca mergi doar cativa zeci de kilometri peste granita, in orase precum Mako sau Oroshaza, vei descoperi centre termale de relaxare si distractie, unde timisenii, aradenii sau oradenii sunt principalii clienti. Putin stiu ca pe traseul Timisoara – Cenad sunt si termele autohtone. O astfel de locatie este Lovrin. Acolo exista un zacamant nepretuit de apa termala, care a ramas insa prea putin exploatat, ba mai mult, ceea ce s-a construit in perioada comunista a devenit doar o trista amintire. Fiind inca in proprietatea administratiei locale strandul termal din comuna, unde exista si un bazin cu apa termala acoperit si un complex turistic, este la mii de kiometri distanta, din punct de vedere al dezvoltarii, fata de cele din Ungaria.

La limita subzistentei

Strandul din Lovrin a fost construit in 1972, iar de atunci investitiile facute sunt aproape neobservabile. Consiliul local din comuna a concesionat, in urma cu cativa ani, baza, insa firma respectiva nu a facut decat sa incaseze banii pe cele cateva bilete vandute, desi se angajase ca va efectua lucrari de modernizare. Este si motivul pentru care administratia a reziliat contractul, iar strandul a ramas la mila autoritatilor, care cu greu reusesc sa mai rupa din bugetul local pentru a-l intretine, la cerinte minime de igiena. “Eu pot sa va spun ca cei care vin la Lovrin la bazin sunt persoane care stau in zona: Gottlob, Lovrin, Tomnatic. Nu prea vin din Timisoara si nici din tari straine. Cei pe care noi ii consideram din strainatate sunt oameni care au plecat in strainatate, se mai intorc acasa si vin la noi sa-si petreaca timpul liber. Preturile sunt simbolice: 50 lei camera cu doua paturi in care este inclus pretul la piscina. Daca nu vor camera, intrarea la piscina costa 6 lei pentru adulti si 4 lei pentru pensionari si copii. Bazinul este deschis in fiecare zi, mai putin lunea si de obicei vin si stau cate zece zile. Nu suntem incadrati in niciun circuit de tratament si nu am auzit vreo persoana sa vina sa ne spuna ca si-a luat bilete de tratament printr-o institutie anume”, spune administratorul bazei din Lovrin, Adrian Marincus.

Investitiile private, vitale pentru “perla Timisului”

In perla Timisului, orasul Buzias, dezvoltarea turistica depinde de investitiile private. Directorul statiunii balneare Buzias spune ca desi apele minerale sunt recunoscute pentru efectele curative si ca in domeniul privat s-au facut toate eforturile posibile de modernizare si au fost investite milioane de euro pentru a transforma hotelurile in adevarate centre spa, sunt foarte putini turistii care vin in statiune. “Problemele care apar nu sunt legate de investitiile private. Oamenii nu vor sa vina sa stea 10-12 zile inchisi intr-un hotel, cat ar fi el de luxos. Vor sa mearga si in oras, sa viziteze, sa se distreze. Pentru a dezvolta zona este nevoie de parteneriate public-private, cum se intampla in Austria si Ungaria. Noi am reusit sa cream, cu forcepsul, o asociatie de dezvoltare si avem déjà un proiect de promovare a zonei care se va derula in perioada urmatoare. Speram ca, astfel, sa atragem cat mai multi turisti”, a spus Munteanu. Conform datelor furnizate de catre conducerea statiunii balneare, 50 la suta dintre cei care au petrecut anul trecut un sejur aici este reprezentat de pensionari, 25-30 la suta de turismul de afaceri (teambuilding, conferinte, s.a.) si aproximativ 20 la suta au venit prin intermediul agentiilor de turism.