Excursie cu peripetii pentru mai multi turisti care au pornit la drum cu trenul pe cea mai frumoasa cale ferata din Romania – Oravita-Anina.
In timpul calatoriei pe Semmeringul Banatean, garnitura s-a impotmolit din pricina unui copac prabusit pe linie.
Calatorii s-au mobilizat, au coborat din tren si au muncit impreuna la indepartarea arborelui cazut pe calea ferata.
„Plecasem de mai bine de o ora din Oravita. Eram din ce in ce mai cuprinsi de frumusetea peisajului. Dintr-o data trei «claxoane» ale mecanicului ne pun in alerta si o frana brusca ne confirma ca ceva s-a intamplat. Nu stiam ce poate sa fie, aici unde nici un alt tren nu circula si nici localitati nu sunt in preajma.
Ne dam toti jos din tren si vedem ca un ditamai copacul cazuse in fata trenului. Mecanicul era mai mult ca sigur ca aici ramanem blocati pana vin ajutoare de la Oravita. Totusi, turistii nu au fost de acord si punandu-si forta impreuna in cateva minute au eliberat linia”, se arata pe pagina de Facebook Banatul Montan – ghidul tau turistic, unde a fost postat si un filmulet cu intreaga intamplare.
Formata din 14 tunele sapate in buna parte in stanca si 10 viaducte peste vai adanci, linia Anina-Oravita este considerata o capodopera in materie de constructii de cai ferate.
„Sa descriu frumusetea liniei? Dar ea trebuie traita! Nu se poate povesti, cum nu se poate povesti farmecul unui tablou facut de un mester mare. Trebuie sa traiesti cu linia, sa te cateri cu ea pe coaste, cu ea sa te guduri sub frunzis de fag si sa te scalzi in razele de lumina ce se strecoara prin frunzis. Trebuie sa ametesti cu ea deasupra prapastiilor si pe viaducte inalte, sa te infioare fluierul locomotivei cand ai intrat in adancul tunelului si sa zburzi cu voiosia unui copil cand ai iesit la lumina, ca peste un minut sa intri iar in negura din sanul muntelui. Pe dreapta, stanca inalta, pe stanga, prapastia abrupta. O intorsatura, un salt de pe un munte pe altul si tabloul se schimba, acolo unde ai avut coasta, privirea ti se afunda intr-o vale insorita, in care pacurarul ti se pare copil, iar oaia cat pisica. De cealalta parte, in schimb, nu poti scoate capul pe geam, ca-ti freci nasul de stanci. Iar sufletul tau se bucura ca sta sigur intre ele pe o platforma lata de trei metri„. Fabuloasa descriere a caii ferate Anina – Oravita apartine scriitorului Virgil Birou in 1940, in cartea sa intitulata Oameni si locuri din Caras, traseul de vis al liniei Oravita-Anina.
Traseului de vis i se mai spune si Semmeringul Banatean, si nu degeaba. Asemanarile dintre calea ferata Anina-Oravita si Semmeringbahn din Austria sunt uluitoare.
Austriecii o construiau pe a lor in Alpi intre anii 1845 si 1854, iar in Banat linia era inaugurata in 1863, la numai 9 ani distanta.
De remarcat ca aceasta cale ferata se taia in stanca la acea vreme pe cand dinamita nu se inventase inca, iar pietrarii italieni tocmiti sa o construiasca au folosit un material ce iata ca rezista pana astazi.
Linia facea parte din ‘Drumul carbunelui’ Anina-Oravita-Bazias. La Dunare, la Bazias, carbunele provenit din zacamantul de huila superioara de la Anina era incarcat in slepuri pentru a aproviziona marile furnale din Europa centrala, aflata in plina revolutie industriala. Linia aceasta a fost construita la numai trei decenii dupa prima cale ferata din lume, Liverpool-Manchester si este o lucrare tehnica unica.
Cel care a numit-o prima oara Semmerginul Banatean a fost un inginer roman, Ion Pasarica, intr-o carte din perioada interbelica.
Sora geamana a acestei cai ferate, linia austriaca Semmeringbahn, a fost declarata inca din anul 1998 drept patrimoniu mondial UNESCO.
Iata cat de tare se aseamana Semmeringbahn din Austria cu Semmeringul Banatean!
Semmeringul austriac are o lungime de 41 de kilometri, Anina-Oravita masoara 34 de kilometri.
Diferenta de nivel la Semmeringul austriac e de 388 de metri, in vreme ce la Semmeringul Banatean este de 340 de metri.
Panta maxima la traseul austriac e 25‰, la cel Banatean de 21‰
Panta minima curba pe Semmeringbahn e de 190 m, iar la Anina-Oravita de 114.
Semmeringul austriac numara 15 tuneluri, cel Banatean 14.
Traseul din Austria are 16 viaducte, iar Anina-Oravita 10.
Cel mai lung tunel de pe Semmeringbahn are 1.512 m, iar al nostru 660 m, Garliste I.
Ar mai fi de mentionat ca cele 14 tuneluri ale liniei noastre insumeaza peste 2 km (Lisava, Maniel, Dolhoff, Jitin sau Seiler, tigla, Bran, Bec-Masina, Vant, Polom, Garliste I, Garliste II sau Tunelul cu pestera, Garliste III, Garliste IV si Schlucht). Iar cei peste 2 km de defilee reprezinta si ei, in fond, niste tuneluri fara acoperis.
Cele 10 viaducte de pe traseul Anina-Oravita totalizeaza aproape 1 km lungime, cele mai importante fiind Jitin, Cuptor, Racovita, Iam, Maidan si Schlucht.
Zidurile de sprijin superioare ale caii ferate banatene (ramblee) au 5 km lungime si ajung pana la 36 m inaltime, iar zidurile de sprijin inferioare (deblee) totalizeaza 13 km lungime si coboara pana la 15 m adancime. Curbele, in numar de 160, reprezinta 70% din lungimea totala a traseului. 129 dintre acestea (81%) au raza de curbura mai mica de 200 m, reprezentand 20 km in total.
Cele mai mici raze de curbura, de numai 114 m, sunt prezente pe tronsonul median Lisava-Garliste. Panta maxima, de 21‰, afecteaza nu mai putin de jumatate din acest tronson, iar din cei 11 km ai acestuia, numai 200 m sunt orizontali.
Linia Oravita-Anina are cele mai mici distante intre tren si peretii stancosi ai tunelurilor sau defileelor, din acest motiv ferestrele vagoanelor fiind partial blocate.
Foto:drumliber.ro
De la inceput, locomotivele si vagoanele care au circulat pe aceasta linie au avut o constructie speciala. Locomotiva „Steyerdorf”, fabricata in 1862, a fost mentionata deja in 1865 intr-un curs al unui mare specialist feroviar francez si a fost prezenta la expozitiile internationale de la Londra (1862) si Paris (1867).
„Daca la aceasta adaugam faptul ca linia a fost proiectata de ingineri si specialisti austrieci, iar la construirea ei au luat parte pietrari italieni, ca strapungerile in stanca au fost realizate inainte de inventarea dinamitei, in mare parte cu dalta si tarnacopul, intelegem dimensiunea universala si valoarea inestimabila a acesteia. Credem ca toate cele mentionate aici indreptatesc din plin includerea caii ferate Oravita-Anina in patrimoniul mondial UNESCO, intre marile realizari ale umanitatii„, scrie profesorul dr in istorie Mircea Rusnac pe blogul sau despre Istoria Banatului, unde gasiti mai multe despre acest subiect.
