Se fac doar… valuri pe Bega! Vaporetto de Venezia ajunge greu in Portul Timisoara

Daca in urma cu aproape 300 de ani, canalul Bega era navigabil, iar pe la jumatatea anilor 1900 pe Bega se transportau un sfert de milion de tone de marfuri si peste 500 de mii de pasageri pe an, in prezent, din toate acestea, nu a mai ramas nimic.

Autoritatile se chinuie de doi ani sa decolmateze canalul si promit ca acesta va redeveni navigabil, iar primaria sustine ca va infiinta chiar o linie de transport in comun pe apa. Promisiunile administratiei locale se dovedesc a fi doar praf in vant, sau mai bine spus doar valuri pe apa… Aceasta pentru ca, daca la inceput era vorba despre achizitionarea a 8 vaporase – vaporetto asemanatoare cu cele din Venetia – pe parcurs, numarul acestora s-a redus la 4, pentru ca zilele trecute sa aflam ca vor fi doar 2. In plus nici acestea nu vor fi cumparate in curand pentru ca nu exista alocare bugetara pentru aceasta achizitie. Mai mult, vaporasele pot fi achizitionate doar dupa ce se termina reamenajarea malurilor Canalului, lucrari care inca nici nu au demarat.

____________________________________________________________________________

Cu aproape 200 de ani in urma mergeam pe apa de la Timisoara la Rotterdam

Bega a fost primul canal navigabil din Romania, fiind construit intre anii 1728 si 1760. Are o lungime de 114 km si se intinde intre Timisoara si orasul sarbesc Titel. Initiatorul acestui proiect a fost contele Claudius Mercy, care a dispus saparea unui canal care sa contribuie la asanarea terenurilor inundabile din jurul Timisoarei. Patru ani mai tarziu, in 1732, pe acest canal circula primul vapor, pana la Pancevo. Portul orasului a fost ridicat, initial, in anul 1732, in zona actualului hotel Continental si a fost mutat, 20 de ani mai tarziu, in cartierul Josefin. Cu toate acestea, prima atestare documentara a Portului Timisoara dateaza doar din 1860. Primele curse de pasageri pe canalul Bega s-au facut in anul 1869, in acest fel Timisoara devenind primul oras de pe teritoriul actual al Romaniei care a utilizat acest mijloc de transport in comun. Intre anii 1900 – 1916 se construieste sistemul de ecluze de pe Canalul Bega, fapt care duce la cresterea considerabila a navigatiei.

Intre anii 1937 – 1938 volumul de marfuri transportate a ajuns la un maxim de 250.000 tone/an. Transportul de pasageri pe canal a cunoscut un varf de aproximativ 500.000 de pasageri in anul 1944, navele de pasageri fiind retrase in anul 1967.

Totusi, in registrele Capitaniei Portului Timisoara din anul 1986 erau inmatriculate 20 de vase functionale pe Canalul Bega. O mica portiune a ramas navigabila pe raza municipiului Timisoara pentru un numar redus de nave de agrement.

Transportul persoanelor pe canalul Bega este cuprins in strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Timisoara. Din studiul de fezabilitate comandat de edili la Institutul Fraunhofer, din Germania, reiese ca transportul pe apa este unul dintre mijloacele cele mai facile de a duce navetistii din localitatile periurbane catre Timisoara. Transportul de marfa a fost sistat in 1958, iar cel de persoane in 1967. Canalul Bega are o lungime de 44 km pe teritoriul Romaniei si 70 de km pe teritoriul Serbiei, avand o legatura direct pentru transportul de marfuri si pasageri pana la Rotterdam.

Prezentul Begai, navigare interzisa

Teoretic, Bega este navigabila si in zilele noastre, numai ca, practic, acum, pe canal, nu se poate circula pentru ca acest lucru este interzis. In prezent, niciun timisorean cu barca nu se poate plimba cu ambarcatiunea pe Bega, deoarece firma care s-a ocupat de decolmatare inca nu a terminat treaba. Lucrarile au durat doi ani si s-au investit aproape 20 de milioane de euro. Decolmatarea va fi finalizata complet pana in iulie, ne asigura directorul Administratiei Bazinale de Apa Banat, Titu Bojin.

Viitorul Begai, navigabil

„Anul acesta timisorenii se vor plimba cu vaporasul pe Bega.“ Am auzit aceasta afirmatie de mai multe ori de la edilii locali… Cel mai recent, in aceasta primavara. De atunci, oficialii din administratia locala au prezentat un proiect care prevede reamenajarea malurilor Canalului Bega pe bani europeni si achizitionarea unor vaporase. ”Vaporetto”, asa cum le spun edilii Timisoarei, doar doar parem un oras european. Pentru ca acest proiect sa devina realitate, reprezentantii primariei au spus ca vor cumpara opt ”vaporetto”. Dupa ce au anuntat ca vor lua opt si au constatat ca sunt prea costisitoare, s-au razgandit. ”In prima faza vom lua patru. Acum lucram la gasirea finantarii. Vrem sa fie ecologice”, a declarat viceprimarul Sorin Grindeanu. Dupa inca ceva timp, cele patru vaporase s-au transformat in doua. ”In prima etapa cred ca vom achizitiona doar doua vaporase”, spunea acelasi Grindeanu.

Si in prezent adminstratia locala cauta inca solutii de finantare. Mai mult, pe langa faptul ca nu sunt bani pentru ele, reprezentantii primariei sustin ca, deocamdata nu se pot cumpara nici macar cele doua vaporase, pana cand nu este finalizata reamenajarea malurilor – care nici macar nu a inceput! Aceaste lucrari ar urma sa demareze, pe bani europeni si numai dupa ce ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, va semna un proiect in acest sens.

”Nu putem achizitiona atata timp cat proiectul in sine, de amenajare a malurilor, nu este aprobat. Sunt lucruri care depind unele de altele. S-a facut decolmatarea, acum urmeaza etapa aceasta. Nu putem sa facem transportul in comun, atata timp cat acest proiect nu este facut”, a mai spus viceprimarul Sorin Grindeanu.
Proiectul de reamenajare va cuprinde si 9 statii pentru ”vaporetto”, de-o parte si de alta a malurilor, in dreptul fiecarui pod din oras.

Afacere profitabila?

La primarie se discuta deja despre afacerea transportului in comun pe Bega. Va fi ea profitabila sau nu? Vor plati timisorenii cam cat platesc pe un bilet RATT sa se plimbe cu vaporasul?

Viceprimarul Sorin Grindeanu este convins ca da! si ca afacerea va fi profitabila. Daca nu se gaseste finantare pentru cele doua vaporase, edilii Timisoarei vor sa se imprumute de la o banca, iar mai apoi sa le cumpere dupa modelul autobuzelor RATT..

Port pentru ambarcatiuni

Bega navigabila ar urma sa se deschida de la Uzina de Apa si pana la Solventul. Ar fi nevoie de un port, iar reprezentantii ABAB (Administratia Bazinala de Apa Banat) au gasit solutia. ”Dupa ce te plimbi cu barca, trebuie sa ii gasesti un loc, in asa fel incat sa nu o cari in spate de fiecare data”, a precizat Titu Bojin.

Interzis ski-jet-urilor… in oras

Nici nu se pune problema ca ski-jet-urile sa navigheze pe Bega, cel putin in oras. ”Pe tronsonul Timisoara – Sanmihai la ora actuala, pentru ca noi lucram la Nodul hidrotehnic de la Sanmihai, este exclusa discutia vizavi de ski-jet-uri. Noi lucram acum la proiectul pentru decolmatarea Begai de la Ghiroda, de la Uzina de Apa, catre comuna Balint si atunci vom putea sa stabilim niste trasee pentru posibilitatea si a celor care se regasesc cu dorinta pentru asemenea ambarcatiuni“, adauga seful Apelor Titu Bojin.

Conditii pentru timisoreni

Vreti sa va plimbati cu barca pe Bega, trebuie sa stiti ca aveti de indeplinit cateva conditii! Toate partile implicate lucreaza la un regulament de circulatie, pentru ca orice timisorean care are carnet de barca sa stie cat are de platit ca sa o lanseze pe Bega si cand va avea voie sa se plimbe pe Canal. Bojin spune ca acesta va fi gata pana la sfarsitul lunii iulie. Nu se stie insa sigur ce va prevede el, cert este ca cine va dori sa se plimbe cu barca pe Bega, va trebui sa plateasca o taxa.

”Orice timisorean cu barca poate naviga, cu respectarea conditiilor pe care le pregatim in caietul de sarcini si in regulamentul de exploatare, pentru toti cei care vor avea ambarcatiuni de transport. In primul rand, ne preocupa modul in care vor fi propulsate aceste barcute. Nu se pune problema pentru barcutele cu vasle sau pentru motoarele ecologice, dar sigur ca vom avea o reticenta la tot ceea ce inseamna motoare cu combustie interna, asa cum circulau ele pe vremuri”, ne-a declarat Titu Bojin. El s-a declarat total impotriva ambarcatiunilor cu combustie interna, dar nu s-a decis inca daca acestia vor avea voie sau nu. ”In principiu, eu sunt contra. Discutam de 2011, nu de 1900 si ceva, cand se foloseau ele”, a mai spun Bojin.

In Timisoara, Canalul ar putea avea trei porturi de agrement

Din Timisoara, de la Uzina de Apa, se poate naviga pe Canalul Bega pana la Marea Nordului si Marea Neagra, insa singurul impediment este in partea romana, deoarece aici Canalul nu este inca  pregatit si curatat de autoritati pentru a suporta navigatia. Capitania Portului Timisoara a trimis Primariei un proiect in care propune construirea a trei porturi de agrement,  pe Bega, in oras. Primul port ar urma sa fie, conform acestui proiect, chiar in fata Palatului Apelor, din Piata Maria, al doilea port e propus a fi amplasat in aval de Podul de fier, iar al treilea dupa pasarela de dinaintea Podului Modos din zona Dambovita.
„Conform proiectului nostru, barcile pot fi ancorate pe Bega, in plan paralel cu malul”, a declarat dr.ing. Alexandru Barboi, seful Oficiului de Capitanie Timisoara.

Certificatul de conducator de ambarcatiune se poate obtine si pe Bega

Oficiul de Capitanie Timisoara elibereaza si Certificatul  International de Conducator de Ambarcatiune de Agrement (CAA) pentru categoriile D si C. Atentie, insa, acest certificat nu este valabil pentru marinari! Un permis de categoria D este valabil doar in zona de navigare ape interioare internationale, nicidecum in mare sau ocean. In schimb, un permis de categoria C permite navigarea in mare pana la sase mile marine, insa nu este valabil fara categoria D. Examenul pentru obtinerea Certificatului de Conducator de Ambarcatiune de categoria A si B se da doar la Constanta. „Examenul este mai greu decat cel pentru permis auto si nu seamana deloc. Aici se da un test teoretic cu 30 de intrebari grila, structurat pe cate trei probe a cate 10 intrebari. Costurile obtinerii unui astfel de certificat pentru o categorie se ridica la 300- 350 de lei”,  a mai declarat Alexandru Barboi. Din 2009 si pana acum, Oficiul de Capitanie Timisoara a eliberat nu mai putin de 580 de CAA-uri, iar numarul solicitarilor este in crestere. si inmatricularile ambarcatiunilor se pot face la Timisoara, iar proprietarii au de scos din buznar, pentru aceasta, intre 900 de lei si 5.500 de lei in functie de putere.

Gica Mihalache – „tatal” Pelicanului: „As renunta in orice clipa la taxi pentru a ma intoarce pe vas “

Cu brevet de ofiter pilot fluvial de 31 de ani, Gica Mihalache spune ca s-ar intoarce oricand la carma unui vas, pe Bega. A obtinut acest drept in anul 1980, la Galati, dupa care a profesat ca ofiter pilot si sef de echipa timp de 8 ani, pe un vas de marfa pe Dunare. In anul 1988 a venit la Timisoara si a fost “tatal” Pelicanului, pana cand acesta a iesit din uz. ”Cu 3-4 ani inainte ca Pelicanul sa iasa din uz m-am apucat in paralel si de taximetrie, meserie pe care o practic si in momentul de fata. Fara nicio ezitare as renunta in orice clipa la taxi pentru a ma intoarce pe vas”, spune Gica Mihalache.

Isi aminteste cu bucurie de Zilele Marinei sarbatorite pe Bega, sau de cursele speciale pe care le facea pentru diferite evenimente. ”S-au tinut nunti, botezuri, banchete pe Pelican, era minunat. Imi amintesc cu drag de ziua cand Iolanda Balas a fost numita cetatean de onoare al Timisoarei, am facut o cursa speciala. De Zilele Marinei se organizau diferite concursuri… se aruncau ratuste in apa si 15-20 de oameni inotam dupa ele, era frumos. Iar amintiri neplacute… nu-mi placea ca de fiecare data cand intram in zona Iosefin trebuia sa am grija la pirati, la copii care inotau in apa. Odata era sa agat cu ancora unu”, povesteste Gica Mihalache.

Cel care ne-a plimbat cu Pelicanul timp de 17 ani este de parere ca investitia de pe Bega este foarte buna. ”Daca au decolmatat canalul acum trebuie sa si investeasca. Faptul ca Bega va fi din nou navigabila este o bulina alba pentru oras. Nu stiu cata rentabilitate va avea pentru stat, insa nu cred ca trebuie sa se gandeasca la asta. Cred ca se vor face bani din transportul pe apa, insa nu suficienti incat sa iasa pe profit.”

Preturile barcilor cu motor sunt destul de piperate: 1 cal putere = 100 euro

Preturile ambarcatiunilor difera in functie de marime, calitate si cai putere. O barca ce nu masoara mai mult de 6 metri costa aproximativ 12 mii de euro.  La acesta suma se adauga pretul motorului ,care se calculeaza in functie de cai putere. 1 cal putere costa in jur de 100 de euro. Intretinerea unei barci este asemanatoare cu cea a unei masini. In fiecare an se schimba uleiul si se greseaza articulatiile. In plus, barca ce sta pe uscat trebuie sa fie acoperita constant.
Este si grija lui Radu Hambaras, unul dintre timisorenii care asteapta ca lucrarile de decolmatarea a Canalului Bega sa se finalizeze pentru a scoate din nou la plimbare ambarcatiunea pe care a cumparat-o in urma cu trei ani. Ca o jucarie pentru timpul liber, barca lui Radu Hambaras se lanseaza pe apa de la inceputul primaverii pana spre sfarsitul ei. Pentru ca Radu este un mare iubitor de mare, barci si apa, dar si pentru ca are la indemana un rau navigabil, s-a gandit sa isi achizitioneze o barca cu care sa se plimbe cat o fi vara de lunga. Cu o capacitate de 8 locuri, ambarcatiunea care masoara 6,3 metri  are nu mai putin de 130 de cai.

”Am cumparat-o in urma cu 3 ani si ma bucur de ea in fiecare vara. Am fost si in Grecia cu ea. De obicei, cei care detin ambarcatiuni, le scot cat mai aproape de tara iar Grecia este cea mai permisiva din acest punct de vedere. Nu se prevad nici un fel de taxe, nu te intreaba nimeni ce faci cu barca.” spune Radu Hambaras.  Ambarcatiunea s-a bucurat insa cel mai des de apa din Bega. ”Merg toata vara pe Bega, dar imi placea mai mult cand nu era curatat, era natura, nu betoane, desi decolmatarea face bine malurilor. Raul Bega se vede altfel din barca…”, mai adauga Radu Hambaras.

AUTORI: Liliana Iedu, Roxana Deaconescu, Alina Degau, Gheorghe Ilas

FOTO: Dariana Dragos